fbpx
Acum citesti:
Monitorizarea cardiacă la domiciliu
Intreg articolul 4 minute de lectura

Monitorizarea cardiacă la domiciliu

Dr. Sergiu Batâr, medic specialist cardiologie RMN Diagnostica Sibiu

Denumită Holter ECG, constă în înregistrarea de lungă durata a evenimentelor aritmice și ischemice, care nu au putut fi surprinse pe electrocardiogramă de repaus, sau la testarea de efort. Această este de tip continuu, de 48-72 de ore, cu posibilitatea extinderii, iar pe viitor se încearcă implementarea unor sisteme de comunicații facilitate (telemedicină)

Pacienții cu tulburări de ritm sau conducere se pot prezența în diferite moduri. De la complet asimptomatici, când se depistează un puls anormal, sau un ECG anormal la un control de rutină, până la situații dramatice, când prezintă sincopă- pierderea completă a cunoștinței, accident vascular cerebral- când substratul este o fibrilație atrială- inclusiv cu paralizii, dar cel mai des aceștia prezintă simptome specifice cardiovasculare cum ar fi palpitații- își simt bătăile inimii, dureri toracice, dispnee- lipsa de aer, fatigabilitate- oboseală care nu survenea la un efort care înainte era normal. Tulburările în activitatea electrică a inimii sunt relativ frecvente în populația generală, acestea putând fi benigne, când necesită minime corecturi în stilul de viață sau corectarea unor patologii reversibile extracardiace (tulburări endocrine, tulburări în metabolismul hidroelectrolitic, etc.), sau pot fi situații deosebit de grave care pun în pericol viața, și pot avea o cauza severă structurală (de exemplu boală cardiacă ischemică, sau valvulopatii). Vom exemplifica câteva dintre cele mai importante aritmii și tulburări de conducere.

Fibrilația atrială (aritmie supraventriculara cu pierderea ritmului normal sinusal) este cel mai des întâlnită aritmie cardiacă cu durata prelungită, cu peste 25% din adulții peste vârstă mijlocie susceptibili de a dezvolta o astfel de aritmie. Până în 2030 se anticipează ca aproximativ 14-17 milioane de pacienți să sufere de FiA în UE, cu până la 215 000 de cazuri noi diagnosticate anual. Aceasta este asociată cu risc crescut de deces prin moarte subită și complicații morbide, cum ar fi insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral (20-30% se datorează FiA- un număr tot mai crescut având fibrilație atrială silențioasă, paroxistică. Aceste cazuri necesită în bilanțul inițial monitorizare Holter 48-72 de ore.

Aritmiile ventriculare maligne și moartea subită cardiacă. De foarte multe ori moartea subită cardiacă apare prin tulburări de ritm ventricular, de obicei substratul acestora fiind cardiopatia ischemică. De aceea apar în tot mai multe locuri publice dispozitive automate de defibrilare, ce pot fi utilizate de către populația generală, fără să aibă pregătire specifică medicală (mall-uri, metrouri, autostrăzi, etc.). Din cele 17 milioane de decese cardiovasculare pe an, se estimează că 25% sunt morți subite cardiovasculare, la populația vârstnică prevalența fiind mai mare datorită bolii ischemice, dar o estimare grosieră prezintă cifra de aproximativ 9000 de morți subite cardiace în Europa și 6200 în SUA, pe an, la tineri, când cauzalitatea poate fi necunoscută inclusiv după autopsie, dar specific acestui grup sunt abuzul de droguri, canalopatii (tulburări în transportul ionilor în celule), miocardită și alte cardiomiopatii. Ghidurile actuale precizează două lucruri: pentru tulburări de ritm ventricular ar fi bine să fie folosite Holtere mai complexe, cele cu 12 derivații, dar și cele de generație mai nouă, care extind perioada de timp pentru detectarea evenimentelor mai sporadice.

Bradicardiile severe- bătăi rare- ce pun în pericol viața și necesită implantare de pacemaker (dispozitiv subcutanat ce stimulaează cordul să bată la frecvențe normale) au o frecvență dificil de estimat, dar unele statistici arată o creștere a ratei de implantare a pacemakerelor de la 820 de pacienți/milion indivizi din populația generală, în 2005, la 930 de pacienți/million în 2011, cu medii variabile de la 1290 de dispositive/milion în Germania- 2011, la 600, în Irlanda în același an. Pentru depistarea acestora se pot utiliza Holterele cu perioada extinsă de până la 7-8 zile (dispozitivele fără fire, ușor utilizabile de către pacient), sau alte dispozitive mai complexe, când simptomele apar cu frecvență rară (lunar sau mai rar).

Referințe:
Dumitru Zdrenghea și Colab., Compendiu de electrocardiografie clinică, Ed. Clusium 2005; Cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy- ESC clinical practice guidelines 2013 (și Agenda publicată online); 2015 ESC Guidelines for the management of patinets with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death; 2016 ESC guidelines for the management of atrial fibrillation.

RMN Diagnostica Sibiu
Strada Someșului nr.19
Telefon: 0269243121
www.rmn-diagnostica.ro
contact@rmn-diagnostica.ro

Introdu cuvintele cheie si apasa Enter.