Connect with us

Politica

Ședință cu scântei a coaliției de guvernare, PNL – USR PLUS. Ce pretenții au partidele

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Partidele care formează coaliția de guvernare, PNL, USR PLUS și UDMR, se întâlnesc astăzi, la solicitarea celor din USR PLUS, pentru a discuta despre criza care s-a născut odată cu demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministrul al sănătății. Cele două părți implicate în conflict au obiective clare pentru această ședință.

Partidul Național Liberal merge la întâlnirea cu USR PLUS cu un mesaj foarte clar: nu renunță la premierul Florin Cîțu, așa cum au cerut în repetate rânduri cei de la USR PLUS, și vor în plus să impună în guvern regula potrivit căreia orice ministru care atacă premierul să fie demis.

La rândul lor, cei din USR PLUS au pe listă două cerințe: ori PNL renunță la Florin Cîțu, ceea ce ar presupune demisia guvernului și reînceperea întregii proceduri de votare și numire a unui guvern nou, ori PNL este de acord ca orice revocare a unui minsitru să fie mai întâi aprobată în organismele coaliției. În coaliție ar urma să fie făcută activitatea oricărui minsitru, inclusiv cea a premierului. Prin această procedură, USR PLUS dorește să se protejeze de o eventuală demitere similară cu cea a lui Voiculescu.

PUBLICITATE

Epopeea grupului de anchetă

Cele două partide au intrat în conflict după demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății. Ulterior demiterii, mai multe declarații din partea celor două formațiuni au pus paie pe foc. Din partea lui Voiculescu și USR PLUS au apărut unele acuzații cel puțin ciudate, privind o inițiativă de constituire a unui grup de investigare a modului în care sunt raportate decesele COVID-19. Deși în presă au apărut unele documente care păreau a confirma faptul că secretarul de stat demis, Andreea Moldovan, ar fi înființat un astfel de grup, s-a dovedit că informația era departe de adevăr. Numărul de înregistrare de la Registratura MS era unul dublat (fusese folosit și la alt document), iar tipul actului semnat de secretarul de stat este unul care nu e prevăzut de legislație, în cazul unui ministru sau secretar de stat. Practic, documentul de înființare a grupului pare a fi fost făcut pe genunchi în ultimele zile și trimis „pe surse” în presă pentru a justifica declarațiile lui Vlad Voculescu, care spunea că a încercat să investigheze modul în care sunt raportate decesele.

PUBLICITATE

Politica

Adriana Saftoiu, PNL: „După 25 septembrie se va discuta schimbarea lui Cîțu”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Adriana Săftoiu, membru al PNL, fost parlamentar, dar și membru în forurile de conducere ale partidului, susține că zilele lui Florin Cîțu în fruntea PNL sunt numărate. Poate fi doar o opinie personală sau vocea unui curent de opinie care vine din interiorul partidului, însă declarațiile sale încep să pune semne de întrebare referitor la posibilitatea ca actualul prim-ministru al României să mai rămână în fruntea guvernului.

Pe 25 septembrie, Partidul Național Liberal, al doilea partid ca mărime din Parlamentul României și cel mai important partid de guvernământ din cadrul coaliției PNL – USR PLUS – UDMR, are un nou congres, în cadrul căruia va fi ales noul președinte al partidului. Sunt doar doi candidați, Ludovic Orban și Florin Cîțu, adică președintele în exercițiu și prim-ministrul României. Pentru Florin Cîțu, partidul a făcut o derogare de la statut, pentru a putea candida, el neavând vechimea necesară, 5 ani, ca membru de partid. O derogare similară s-a făcut și pentru Klaus Iohannis, în 2013, pentru a putea fi ales vice-președinte și, apoi, președinte PNL. În acest moment, Florin Cîțu se bucură de o puternică susținere în rândul liderilor partidului, însă ruptura provocată de demiterea ministrului justiției, Stelian Ion, de la USR PLUS, și ieșirea acestei formațiuni de la guvernare au schimbat complet fotografia în care Cîțu se profila câștigător clar al alegerilor interne de pe 25 septembrie.

Adriana Săftoiu, un politician care își leagă o parte din activitate de cea a fostului președinte Traian Băsescu, a ieșit din grațiile actualei conduceri a PNL, ea neregăsindu-se pe listele de la alegerile din 2020. Cu toate acestea, stăpânește o seamă de informații relevante din interiorul partidului. În acest context, fosta deputată liberală a declarat într-un interviu pentru jurnaliștii de la Recorder că PNL ar putea lua în calcul schimbarea lui Florin Cîțu din fruntea guvernului, după 25 septembrie.

Săftoiu este de părere că o guvernare minoritară, cu susținerea condiționată din parlament, nu ar putea susține reformele pe care PNL și le-a asumat.

„USR nu va mai intra la guvernare cu Cîtu premier. După 25 se va lua în calcul schimbarea lui Cîtu și recompensarea lui cu un post important, cel mai vehiculat zvon a fost BNR. Și are temei, pentru că, atunci când s-a eliberat postul de viceguvernator BNR au fost doi candidați, Eugen Nicolaescu și Florin Cîțu. Are temei acest zvon, domnul Cîțu și-a dorit să meargă viceguvernator BNR, de ce nu și-ar dori să fie și guvernator? Drept urmare, după 25 septembrie cred că se va discuta schimbarea domnului Cîțu din postul de premier, doar dacă PNL nu alege varianta de guvern minoritar, dar atunci ne putem lua gândul de la orice reforme serioase, pentru că PNL va trebui să facă favoruri celor ce votează susținerea lui, iar aceste favoruri nu le vom vedea transparent”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Recorder.

Despre celelalte opțiuni pe care clasa politică le are pentru rezolvarea actualei crize, părerile nu sunt tocmai bune. „Nu cred în alegeri anticipate, nu s-a născut încă Parlamentul dispus să plece după 6 luni. Exclus așa ceva. Dacă se va ajunge la alt guvern cu un premier care nu le place, va fi respins, poate se va respinge și a doua oară, dar a treia oara va trece oricine, inclusiv Florin Cîțu”, a precizat aceasta.

Adriana Săftoiu a făcut o paralelă cu Guvernul CDR din perioada 1996 – 2000, condus de Victor Ciorbea. „În 1997 în PNȚCD știau că o să vină un moment în care trebuie să renunțe la domnul Ciorbea, dar au prelungit momentul doar pentru ca să nu dea satisfacție imediat Partidului Democrat. Așa e și acum. Există un tipar în istorie, dacă nu vrei să eșuezi, nu faci la fel. Deci, mai devreme sau mai târziu, se va renunța la domnul Cîțu, dar, pentru că nu dorim să dăm satisfacție USR, amânăm acest moment”, a concluzionat Adriana Săftoiu.

CITEȘTE MAI MULT

Politica

Prim-ministrul Florin Cîțu a demis prefecții și subprefecții USR PLUS și cere demisia lui Ludovic Orban de la Camera Deputaților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Premierul Florin Cîțu i-a demis pe cei 14 prefecți și 28 de subprefecți ai USR-PLUS, fără să nominalizeze alte persoane care să preia funcția, deocamdată. USR PLUS anunțase că secretarii de stat și prefecții/subprefecții nu-și dau demisia, chiar dacă partidul a plecat din guvern.

Florin Cîțu a luat o decizie radicală, în urma demisiei USR PLUS din Guvernul României. Premierul a demis toți reprezentanții USR PLUS în teritoriu, respecitv din funcțiile de prefect sau subprefect, ce fuseseră numiți în baza algoritmului coaliției de guvernare, la începutul acestui an.

Florin Cîțu a precizat că a semnat 42 de decizii: „14 prefecți și 28 de subprefecți, eliberați din funcție, dar nu vor fi numite alte persoane deocamdată pe funcții, atribuțiile lor vor fi preluate”. Șefii USR PLUS declaraseră că nu intenționează să-și retragă prefecții și subprefecții, nici secretarii de stat din Guvernul României, pentru că aceștia nu au fost votați de Parlamentul României.

Cîțu a mai spus că alăturarea USR PLUS de cei de la AUR, care sunt antivaccinare, va îngreuna campania de vaccinare.

Premierul a mai spus că nu există în acest moment discuții despre un nou guvern condus de altcineva. „Nu există discuții pentru un nou guvern din care eu să nu fac parte. Nu există niciun blat cu PSD, nu am discutat cu Marcel Ciolacu. Singurul președinte de partid care a spus că este OK să negocieze cu PSD și să semneze moțiunea de cenzură este Dan Barna. Și cred că a zis și Dacian Cioloș.”

În plus, Florin Cîțu a declarat că solicită demisia lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu, dacă deicizia CCR privind moțiunea de cenzură va fi stabili că aceasta a fost depusă fără respectarea Constituției.

„Ieri am sesizat CCR în legătură cu moțiunea de cenzură. Dacă decizia Curții ne este favorabilă nouă, voi cere demisia șefilor Camerei Deputaților și Senatului.”, a spus Cîțu.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE