Connect with us

Cultura

Țara Colibelor: cum să salvezi cultura și peisajul montan al Sibiului

Monika Tompos

Publicat

pe

În urmă cu câteva zile, s-a încheiat unul dintre cele mai inedite proiecte ale ultimilor ani din județul Sibiu, și anume Țara Colibelor. Locul unde o mână de oameni, meșteri locali și ingineri pricepuți s-au hotărât să dăruiască mai departe cunoștiințele lor unor tineri arhitecți sau ucenici entuziaști, dornici să învețe cum se întreține o colibă, cum se refolosesc materialele, cum se bate dranița și cum se face o grindă din bardă.

Proiectul Țara Colibelor are două caracteristici importante: a avut loc sub îndrumarea unui arhitect din Sibiu și a fost organizat de Asociația My Transylvania. Desfășurat în Râu Sadului, în spiritul tematic al județului Sibiu, cel al promovării ecoturismului, grupul participant a fost însoțit permanent de un ghid local, bucuros să îi introducă pe oaspeți în cultura locurilor și a zonei montane.

Cristian Cismaru, poate cel mai activ ghid de turism al județului Sibiu, dar și persoana cea mai creativă în materie de dezvoltare de branduri turistice ieșite din comun, atractive, educative și actuale, cel care se află în spatele tuturor acțiunilor organizate de My Transylvania, ne-a povestit mai pe larg cum s-au petrecut lucrurile de-a lungul acestui proiect, în Țara Colibelor, de la începuturile sale, până la finalul acestuia, ce reprezintă salvarea moștenirii culturale și peisajului montan din localitatea Râu Sadului.


Ce v-a determinat să vă gândiți la acest proiect?

 
Peisajul și modul de viață din zona montană, pe care îl admirăm, dispare sau se modifică foarte rapid, iar activitățile tradiționale din zonă se restrâng foarte mult și sunt înlocuite de activități parțial dăunătoare mediului. În același timp peisajul riscă să fie cucerit de construcții noi, care nu respectă nici o regulă de încadrare în teritoriu sau specific. Iubind aceste locuri și plaiurile am avut viziunea unor locuri revitalizate și dezvoltate armonios, cu construcții frumoase și conectate cu natura din jur.  Pe teritoriul comunei Râu Sadului am identificat 70 de colibe din care 35 sunt funcționale, 20 sunt parțial distruse, iar 15 sunt căzute total. 10 dintre ele sunt folosite pentru activități tradiționale, vara, iar iarna doar 2. Prin comparație, în secolul XIX, conform monografiei satului, acest număr se ridica la 214 colibe.  Localizarea lor este într-o zonă foarte pitorească, aflată între 800 și 1.400 m în zone inaccesibile cu mașina, accesul făcându-se pe jos sau cu caii și măgarii.

PUBLICITATE

Ce vă place și ce credeți că ar trebui păstrat în aceste zone ale județului Sibiu?

Vrem să păstrăm, să protejăm și să promovăm zona montană din Munții Cindrel, care pentru noi înseamnă oieritul și agricultura montană extensivă din jurul colibelor, iar aici ne referim la pășuni, fânețe, livezi, grădini; biodiversitatea, fauna și flora, susținută în mare măsură de existența oieritului tradițional; și colibele de fân, care reprezintă singura parte construită din această zonă care împreună cu pășunile și fânețele montane dau peisajul cultural specific local.


Ce v-ați propus în cadrul acestui proiect-pilot și cum vreți să vă îndepliniți obiectivele?


Ne-am propus ca prin restaurarea unei colibe să dăm un exemplu de bună practică celor care dețin astfel de construcții de lemn. Cu ajutorul unei co-finanțări din partea Ordinului Arhitecților din România am organizat această școală de vară la finalul lunii mai. Sub îndrumarea echipei noastre tehnice, formate din doamna arhitect Martha Toth și doamna inginer Andra Simuț, am adus laolaltă meșterii localnici, tinerii din sat dornici să fure meserie, studenți și arhitecți interesați de arhitectura vernaculară și tehnici tradiționale de lucru cu lemnul.
Aspectul și volumetria colibei rămân neschimbate, îmbunătățirile aduse vizând în special crearea de condiții de dormit în interiorul podului și iluminatul natural al noi încăperi.
În primul rând suntem fericiți că am găsit un proprietar de colibe dispus să facă această încercare cu noi. Este vorba de Daniel Minea, tânărul primar din Râu Sadului, care a crezut în ideea noastră și și-a asumat rolul de exemplu pentru ceilalți din sat. În echipa de lucru și-a implicat și familia, tatăl său fiind un entuziast încă din primul moment.  Apoi am avut-o alături de noi pe doamna arhitect Martha Toth al cărei aport a fost decisiv în alegerea celor mai bune soluții de arhitectură și înțelegerea modului în care se face o intervenție pe o construcție de 100 de ani. Tehnic, proiectul de restaurare este condus de doamna inginer Andra Simuț. Ea este cea care  a transformat în continuu nevoile practice, de funcționalitate, în propuneri concrete de lucru și a făcut managementul echipei și a șantierului.
Iar finanțarea proiectului a fost posibilă cu ajutorul fundațiilor și al partenerilor care au ales să se implice într-un astfel de proiect important pentru patrimoniul județului Sibiu  și să ne susțină.

PUBLICITATE


Ce urmează acum?

După finalizarea lucrărilor de restaurare la prima colibă ne dorim să prezentăm lecțiile învățate prin proiect, atât celor din sat dar și altora care pot pune umărul la protejarea acestei zone. Sperăm ca în acest an să mai restaurăm, în aceeași formulă, încă una sau două colibe. Apoi dorim să dezvoltăm un tur tematic pentru copii și adulți care să treacă pe la cât mai multe colibe pentru a le prezenta gradul foarte mare de lucru manual și diversitatea tehnicilor tradiționale de muncă.  Următorul pas va fi să cerem consiliului local și celui județean, o formulă de protejare a acestui spațiu cultural montan deosebit de valoros prin hotărâri în acest sens. Dacă totul merge bine și populația locală își dorește acest lucru, credem că putem elabora și documentația de aplicare pentru lista de  patrimoniu UNESCO.

PUBLICITATE

Cultura

„Bucătăria transilvăneană”: „Die Siebenbürgische Küche”, de Elise Fröhlich, a fost tradusă în limba română de editura Bibliotecii Județene Astra Sibiu

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Una dintre cele mai căutate și apreciate cărți de bucate, care cuprinde rețete tradiționale, originale din Transilvania, a fost tradusă și editată în limba română. „Bucătăria transilvăneană” de Elise Fröhlich va fi lansată în Sibiu, pe 20 septembrie.

Centrul de Dialog și Cultură „Friedrich Teutsch” din Sibiu va găzdui pe 20 septembrie o importantă lansare de carte din domeniul culinar. Este vorba despre „Bucătăria transilvăneană” de Elise Fröhlich, publicată de Editura Armanis a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, în traducerea Ruxandrei Stănescu. Cartea este ediția în linba română a unei lucrări de o importanță semnificativă pentru gastronomia transilvăneană și, în mod particular, sibiană, ea fiind extrem de căutată de pasionații de bucătărie tradițională săsească și transilvană, cuprinzând rețete culinare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Cartea originală a apărut la 1897, cu numele „Die Siebenbürgische Küche: Ein Kochbuch für deutsche Frauen”, ea având un succes răsunător în rândul gospodinelor din Transilvania. Succesul a determinat o republicare, în 1910, într-o ediție revizuită, care se găsește în original și la Biblioteca Județeană Astra Sibiu.

cuprins bucataria transilvana original

Evenimentul de lansare va fi moderat de dr. Dan Nanu, cercetător la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, în cadrul Centrului de Cercetări „Andrei Oțetea”, și se va desfășura în curtea interioară a Centrului de Dialog și Cultură „Friedrich Teutsch”, Str. Mitropoliei, nr. 30.

Proiectul traducerii și publicării acestui volum a fost inițiat de Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu și coordonat de dr. Silviu Borș, directorul instituției. Evenimentul de prezentare a cărții va fi însoțit de o experiență culinară inedită susținută de Chef Marius Rafa, bucătarul de pe cea mai frumoasă stradă din Sibiu. Vor fi gătite o serie de preparate inspirate de carte, înnobilate de Feteasca Regală din vechea metropolă de vin a Transilvaniei – Mediaș.

Apariția volumului „Bucătăria transilvăneană” este finanțată de către Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România și al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, parteneri fiind Centrul de Dialog și Cultură „Friedrich Teutsch”, Tipografia Honterus și Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.

Afis eveniment Bucataria transilvaneana

CITEȘTE MAI MULT

Cultura

Teatrul la sat ajunge în Marpod și Tălmăcel

Avatar

Publicat

pe

Joi, 16 septembrie, de la ora 12 în comuna Marpod și de la ora 15 în satul Tălmăcel, se va desfăşura proiectul cultural Teatru la sat, ediția a VI-a, organizat de Asociaţia ACT Sibiu.

Proiectul continuă, în acest an, cu spectacolul de teatru ,,Cei trei purceluși”, o poveste clasică, transpusă în scenă sub forma unei reprezentații interactive, cu actorii Alin Turcu, Andrei Drăgan, Cristian Iorda și Cătălin Haiducescu.

În cadrul proiectului, actorii vor susține de asemenea şi ateliere pentru elevii din aceste sate și comune incluse pe harta proiectului. Sesiuni de discuții în care copiii vor avea ocazia să înveţe, să discute, să interacţioneze atât cu actorii sibieni, cât şi între ei.

Ediţia din acest an, în contextul pandemiei Covid-19 va avea loc în aer liber, în curtea celor două școli gimnaziale din Marpod și Tălmăcel, unde vor participa elevii din satele Marpod, Ilimbav și Tălmăcel. La spectacolul de teatru poate participa, de asemenea, întreaga comunitate locală. Se vor purta măşti de protecţie, păstrându-se, de asemenea, distanţa fizică şi toate regulile impuse de autorităţi.

Evenimentul este finanţat de Consiliul Judeţean Sibiu prin CNM Astra Sibiu, în parteneriat cu Primăria Marpod și Primăria Orașului Tălmaciu. Teatru la sat se adresează atât copiilor, cât și părinților din satele Marpod, Ilimbav și Tălmăcel.

Teatru la sat este un eveniment anual despre arta spectacolului pentru copii, al cărui scop este susţinerea şi promovarea educaţiei culturale în mediul rural.

CITEȘTE MAI MULT

Cultura

Astra Film continuă online

Publicitate

Publicat

pe

43 de titluri din selecția oficială pot fi vizionate online până în data de 19 septembrie

Iubitorii filmului care nu au apucat să vadă producțiile prezentate la Astra Film Festival, au ocazia să le vizioneze online, până în data de 19 septembrie 2021, ora 23:59. Vor fi disponibile 43 de titluri din selecția oficială, inlcusiv șapte dintre cele premiate la AFF2021. Publicul care a participat la Festivalul Internațional de Film Documentar Astra Film Festival a avut parte de aproximativ 200 de evenimente culturale, iar filmele disponibile la AFF Online sunt printre cele mai apreciate de spectatori. Multe dintre ele au fost urmate de îndelungi discuții cu realizatorii acestora, ceea ce reprezintă o caracteristică importantă a festivalului Astra Film Sibiu.

Prețul pentru vizionarea unui film este 15 lei, iar abonamentul care permite vizionarea tuturor celor 43 de filme costă 150 de lei, adică mai puțin de 3,5 lei un film. Platforma AFF Online poate fi accesată doar de pe teritoriul României prin browserele Google Chrome, Mozilla Firefox și Microsoft Edge. Filmele pot fi vizualizate online ori de câte ori dorește utilizatorul care a achiziționat biletul sau abonamentul, până la finalul AFF Online 2021. Pentru detalii despre programul AFF Online și bilete accesați https://www.astrafilm.ro/ro/filme-online

Pentru noi este o mare bucurie să putem oferi acces la filmele festivalului și celor care nu au putut veni la Sibiu în binecuvântata săptămână în care proiecțiile au fost prezentate în aer liber sau în săli de cinema, în marea majoritate a cazurilor în premieră mondială sau națională”, a declarat Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival

Printre cele 43 de filme disponibile pe platforma AFF Online se află șapte dintre cele premiate de juriile secțiunilor competiționale, astfel: Noi împotriva noastră (regia Andra Tarara – Cel mai bun documentar, Secțiunea România, premiu oferit de HBO), Nanu Tudor (regia Olga Lucovnicova – Cea mai bună regie, Secțiunea România, premiu oferit de Institutul Cultural Român), Spioni de ocazie (regia Oana Giurgiu – Mențiune specială, Secțiunea România), Pentru confortul și siguranța dumneavoastră (regia Frédéric Mainçon – Mențiune specială, Secțiunea Voci emergente ale documentarului), Senza Latte (regia Lidia Ilie – Cel mai bun documentar, secțiunea DocSchool, premiu oferit de ICR), Și apoi se lasă seara (regia Maja Novaković – Cel mai bun regizor, Secțiunea DocSchool, premiul oferit de Cinelabs România), respectiv Unde luminoase (regia Samuel N. Schwarz – Mențiune specială, Secțiunea DocSchool).

Organizatorii precizează că nu este permisă înregistrarea sau descărcarea filmelor puse la diszpoziție pe platforma AFF Online. Pentru alte informații despre condițiile utilizării platformei AFF Online, consultați https://www.astrafilm.ro/ro/termeni-si-conditii

Lansat în 1993 ca proiect inovator în Europa Centrală și de Est, Astra Film Festival este un eveniment esențial în comunitatea europeană de film documentar, dovedindu-se a fi cel mai important festival de acest gen din România, însumând o cultură și o istorie a cinematografiei documentare de zeci de ani.

Organizat de: Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film

Cu sprijinul: Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Consulatul Republicii Federale Germania la Sibiu, Forumul Cultural Austriac, Uniunea Cineaștilor

Cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă   Astra Film Festival se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.  Sponsori: HBO, Cinelabs, Ursus, DPD România, NOD, Refresh

Parteneri media: TV5 Monde, Rock FM, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews, News.ro, Newsweek, Spotmedia, Avantaje, Liternet, Cineuropa, Film New Europe, Movienews, All About Romanian Cinema, Films in frame, Turnul sfatului, Sibiu 100%, Tribuna, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, Capital cultural, Zile și nopți, Revista Transilvania, Hermanstaedter Zeitung

Partener de comunicare: PiArt Vision

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE