Connect with us

Economie

Turismul din Sibiu, îngenuncheat de pandemie. Scădere de 36% a numărului de turiști, în ianuarie

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Turismul din România este puternic afectat în continuare de pandemia de coronavirus, după cum reiese din datele statistice publicate de INS. Același lucru se petrece și cu structurile turistice din Sibiu, care și-au pierdut mare parte din turiștii din anii trecuți.

Sibiul s-a aflat pe locul șase în luna ianuarie, după numărul de turiști și cel al înnoptărilor, așa cum au fost ele înregistrate de INS. Pe primul loc, în România, a fost în ianuarie județul Brașov, cu 100.000 de sosiri în prima lună a anului, susținute în special de stațiunile de schi, fiind urmat de Prahova (39.000), Bucureşti (36.500), Suceava (27.200), Bihor (23.000). Județul Sibiu a înregistrat 21.800 de turiști, la o distanță destul de mică de Vâlcea (19.500), Mureş (18.600) şi Cluj (17.800).

După numărul de înnoptări, valorile au fost mai mari și sunt relevante pentru durata unui sejur, care în Sibiu a fost de numai 1,7 zile, comparativ cu aproape 2 nopți în Brașov și peste 2 nopți în Prahova. De altfel, Sibiul a fost depășit la capitolul înnoptări de Vâlcea. Cele mai mari valori ale numărului de nopți au fost în Braşov (193.500), Prahova (80.200), Bucureşti (58.200), Suceava (49.900), Bihor (49.200), Vâlcea (38.600), Sibiu (37.600), Mureş (30.900), Cluj (29.900), Timiş (22.700) şi Caraş-Severin (21.500).

PUBLICITATE

În Sibiu, din totalul turiștilor, doar 581 au fost străini, care au însumat 1567 de nopți de cazare (în medie aproximativ 3 nopți pe sejur).

Anul trecut, județul Sibiu înregistra în ianuarie 34.058 turiști, din care 4039 străini, respectiv 60.699 înnoptări, din care 8439 ale turiștilor străini. Scăderea din acest an este de 36% la nivel de sosiri (total turiști înregistrați) și de 38% la numărul de nopți.

În total, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au scăzut, în ianuarie, cu 39,6%, respectiv 43,9%, comparativ cu aceeaşi lună din 2020.

PUBLICITATE

Intrările de turiști străini, la punctele de frontieră, au scăzut cu 59%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au scăzut și ele cu 63,1%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, înregistrate în prima lună a acestui an, au însumat 480.900 de persoane, în scădere cu 39,6% faţă de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 96%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4%. Turiștii din Europa au reprezentat 80,7% din totalul turiștilor străini. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 884.300.

Durata medie a şederii, în luna ianuarie, a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile în cazul turiştilor străini.

PUBLICITATE

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare (grad de ocupare) a fost de 17,2%, în scădere faţă de luna ianuarie 2020. Gradul de ocupare a fost mai mare la hoteluri (19,5%), vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) şi hosteluri (12,2%).

Cei mai mulți turiști străini au venit din Germania (2.000), Italia (1.700), Franţa (1.100), Republica Moldova (1.200) şi Ungaria (1.100).

Situația în 2020, mult mai gravă

PUBLICITATE

Anul trecut, în Sibiu au fost înregistrați de statistici 260.621 turiști, în scădere cu 54,5% față de anul 2019. Dintre aceștia, 20.897 au fost străini, reprezentând o scădere de 86,5% față de numărul străinilor din 2019. Numărul de nopți înregistrate de turiști în structurile de cazare din Sibiu în 2020 a fost de 443.187, mai puțin de jumătate (-54%) decât cele din anul anterior, când au fost aproape 1 milion de nopți. Durata medie a unui sejur a fost de 1,8 nopți.

La nivelul întregii țări, sosirile înregistrate de hotelurile și pensiunile din România, în 2020, au însumat 6,33 milioane turiști, în scădere cu 52,3% faţă de anul 2019. Numărul de nopți înregistrate au însumat 14,44 milioane, în scădere cu 51,6% faţă de cele din anul 2019.

Datele INS includ doar structurile de cazare cu cel puțin 10 locuri. Numărul de sosiri, respectiv de înnoptări, nu include persoanele aflate în carantină, cazate în structurile turistice.

PUBLICITATE

PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economie

Noi investiții imobiliare în Sibiu: cartier nou în vestul orașului și mall în Cisnădie

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Unul dintre investitorii în parcuri industriale din România, care are sediul principal în Sibiu, a anunțat că a vândut o parte din portofoliul de parcuri și va investi în spații rezidențiale, inclusiv în Sibiu.

Dezvoltatorul imobiliar Zacaria, care are sediul în Sibiu, a anunțat că a vândut patru parcuri logistice către unul dintre competitori, CTP, urmând ca fondurile obținute să fie reinvestite în spații rezidențiale, dar și comerciale.

„În ceea ce privește planurile noastre imediate, vom continua dezvoltarea de noi parcuri industriale, în primă fază în Sibiu și Pitești și, mai mult, vom accelera construcția ansamblurilor rezidențiale, având deja câteva terenuri pregătite. În același timp, infuzia de capital va fi direcționată și către noi linii de business pe care dorim să le deschidem în România, îndeosebi în sectorul de retail”, a declarat Jonathan Scifo Diamantino, CEO Zacaria.

PUBLICITATE

Compania a îânceput să deruleze mai multe investiții, între care una în Sibiu, într-un proiect rezidențial. „În ultimele luni am lucrat intens pentru a putea demara cât mai rapid trei proiecte rezidențiale, în Sibiu, Craiova și București. Eforturile au dat rezultate și suntem încântați că putem începe lucrările în perioada imediat următoare, astfel că vom scoate pe piață aproximativ 550 de apartamente la standardul de calitate demonstrat deja prin proiectele anterioare”, a mai spus șeful companiei.

Oficialul companiei mai spune că în ultimele luni s-a lucrat la trei proiecte rezidențiale care ar urma să fie demarate la Sibiu, Craiova și București. Dezvoltatorul va scoaste pe piață circa 500 de noi locuințe în perioada imediat următoare.

Proiectul din Sibiu va demara în luna octombrie și va cuprinde 3 blocuri și 121 de apartamente „în imediata vecinătate a viitorului spital județean”. Vânzările vor începe în aceeași lună.

PUBLICITATE

Zacaria intenționează să se extindă și în segmentul de spații comerciale, după ce achiziția și transformarea spațiului din zona Metro – Șos. Alba Iulia a fost una reușită. De data aceasta, planurile prevăd un mall deschis, similar cu cel dezvoltat în zona Hornbach de cei de la Oasis Retail.

„Compania a hotărât să dezvolte un nou proiect de tip strip mall, în centrul orașului Cisnădie. Securizând deja Lidl ca ancoră de food, dezvoltatorul intenționează să construiască două clădiri cu o suprafață închiriabilă de aproape 9.000 mp. Cisnădie Retail Park va reprezenta primul proiect de acest tip din oraș”, mai spun cei de la Zacaria.

„Ne dorim ca acest proiect să devină principalul centru de shopping și de relaxare pentru populația din Cisnădie”, a declarat Marius Moga, director de vânzări și marketing.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

PUBLICITATE

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

PUBLICITATE

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

PUBLICITATE

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
Ad
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE