Connect with us

Cultura

Vrea să fie artistă

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Are doar 8 ani şi o grămadă de vise. Nu-şi doreşte păpuşi scumpe, ci vrea să ajungă să strălucească pe scenă la Mamaia şi pe coperţile revistelor. Aceste dorinţe ale sale au fost transpuse chiar şi în melodia �u vreau să fiu vedetă�cu care va participa în 9 mai la faza naţională �amaia Copiilor� Este prima dată când Dominique Simionescu participă la acest concurs şi are mari emoţii. Mai ales că nu este singurul concurs care o aşteaptă. În data de 22 mai trebuie să fie din nou la Bucureşti pentru faza naţională Cerbul de Aur Junior. Micuţa cu ochi ca două mărgele din Sibiu învaţă la ªcoala I. L. Caragiale la clasa învăţătoarei Adriana Moroşanu, care o înţelege şi o sprijină în viitoarea sa carieră de artist. De la cântatul ore în şir în faţa oglinzii, Dominique a ajuns să cânte pe scene importante din ţară. Ea cântă de foarte mică, însă la Palatul Copiilor din Sibiu au primit-o doar de anul acesta. Motivul a fost până acum vârsta. Acum că au descoperit-o şi au văzut ce potenţial are, profesorul Constantin Iridon de la Palatul Copiilor a nominalizat-o să participe la mai multe concursuri. Bucurie mare şi pentru Dominique, dar şi pentru părinţi. Însă greul abia de acum începe. Trebuie să facă rost de bani pentru a o pregăti cum se cuvine. �unt costuri foarte mari. Nu înscrierea la concurs costă mult, ci negativul, adică trebuie acordul celor care scriu muzica şi versurile melodiei pe care o interpretează. De cele mai multe ori am plătit destul de mult pentru aceste drepturi de autor. Apoi intervine ţinuta. Dominique a mai luat şi lecţii de dicţie, mişcare scenică, ore de canto, care ne costă foarte mult. Apoi ţinuta, transportul. Este foarte costisitor� mărturiseşte Daniela Simionescu, mama cântăreţei talentate. Turcan dă o mână de ajutor Deputatul Raluca Turcan a sunat-o pe mama lui Dominique şi i-a promis că o va sprijini. Aceasta va închide prezentarea creatoarei de modă Galina, la Bucharest Fashion Week şi a declarat pentru revista Confidenţial că a acceptat să prezinte rochia prietenei sale Galina în scop caritabil. �onez banii obţinuţi din vânzarea ei pentru o fetiţă din Sibiu, Dominique Simionescu, care-şi va acoperi astfel cheltuielile de participare la selecţia naţională pentru festivalurile Mamaia Copiilor şi Cerbul Copiilor� a spus Turcan. Însă toţi cei care vor să dea o mână de ajutor sunt bineveniţi, este mesajul mamei fetiţei care poate, în viitor, va face cunoscut numele Sibiului şi al României peste hotare. Liliana Nenciu

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultura

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, triumf răsunător în turneul din Basarabia

Andra Marinescu

Publicat

pe

Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu a strălucit în turneul din Basarabia. Spectacolele „Felii” și „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, prezentate de TNRS zilele acestea, la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești din Chișinău, s-au bucurat de o primire deosebită din partea publicului din Basarabia și a criticilor de specialitate.

Sălile de spectacole au fost pline în ambele seri în care au fost puse în scenă reprezentațiile artiștilor din Sibiu, la finalul reprezentațiilor publicul răsplătind actorii cu minute întregi de aplauze, cu ovații, cu flori și cu chemări repetate la rampă.
Căldura cu care spectatorii din Basarabia i-au primit pe artiștii Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și cronicile generoase publicate de media din Chișinău au fost un prilej de mare bucurie pentru actorii Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Crețu, Horia Fedorca și Alexandru Malaicu și pentru întreaga echipă a TNRS aflată în turneu.
„Sunt foarte mândru că, la 100 de ani de activitate a Teatrului Național “Mihai Eminescu din Chișinău și la prestigioasa Reuniune a Teatrelor Naţionale Româneşti la Chişinău, care obișnuiește publicul cu cele mai bune spectacole duse în turneu in Basarabia, Teatrul Național “Radu Stanca Sibiu” a triumfat cu spectacolele Felii și Cui i-e frică de Virginia Woolf?, fiind zeci de minute de ovații si de aplauze. Faptul că toate televiziunile și radiourile, toți jurnaliștii și-au dorit să ia interviuri actorilor, Ofeliei Popii și lui Marius Turdeanu, personalități importante ale Chișinăului au dorit să găsească un loc la spectacole – pe care l-au găsit foarte greu, de altminteri – arată prețuirea și calitatea spectacolelor sibiene, care se bucură de o audiență deosebită”, a declarat Constantin Chiriac, directorul Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

PUBLICITATE

Ofelia Popii: “E o mare bucurie pentru noi că am jucat, că am fost real împreună într-un moment de sărbătoare”

Primul spectacol prezentat de TNRS la Chișinău a fost „Felii”, de Lia Bugnar, cu Ofelia Popii și figuraţia asigurată de Alexandru Malaicu, în 21 septembrie, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
„Ce bucurie să jucăm pentru un public atât de dornic de teatru, atât de sensibil și cald! Spectatorii din Chișinău sunt prietenii noștri, familia noastră, trăiesc fiecare clipă din spectacol cu o savoare care te face să îi iubești! E o mare bucurie pentru noi că am jucat, că am fost real împreună într-un moment de sărbătoare: La mulți ani, Teatrul Național Mihai Eminescu!”, a declarat actrița TNRS Ofelia Popii.
Ofelia Popii a avut și o întâlnire cu profesorii și studenții Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău cu care a discutat despre activitatea sa de cadru didactic al Departamentului de Artă Teatrală, din cadrul Facultății de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Actorul Marius Turdeanu: “Sincer, am așteptat cu mare nerăbdare…”

PUBLICITATE

Spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, în regia lui Andrei și Andreea Grosu, cu Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Crețu și Horia Fedorca a fost jucat în 22 septembrie și s-a bucurat de aceeași primire călduroasă din partea publicului din Chișinău.
Turneul din Moldova a reprezentat, pentru echipa TNRS, un dublu prilej de bucurie, cel al reîntâlnirii cu un public sensibil și generos și deopotrivă bucuria reîntâlnirii cu spectatorii într-un turneu, după o lungă perioadă în care aceste manifestări artistice au lipsit.
„Sincer, am așteptat cu mare nerăbdare să ajung la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești din mai multe motive. În primul rând pentru că este vorba de Chișinău. Orașul acesta ne-a primit mereu cu cea mai mare căldură, atât gazdele festivalului, cât și publicul. Apoi e vorba de un spectacol de care ne bucurăm mult și căruia îi place și s-a obișnuit să fie scos în lume. Mai ales acum, după o perioadă în care am dus dorul turneelor, al festivalurilor. Mulțumim!”, spune actorul TNRS Marius Turdeanu.
Constantin Chiriac, Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova
Tot cu prilejul deplasării la Chișinău, Constantin Chiriac a primit titlul de Doctor Honoris causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.
Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti la Chişinău se desfăşoară în perioada 15-29 septembrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu și al Președintelui României, Klaus Iohannis, marcând totodată și împlinirea unui secol de activitate a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău.

 

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Cultura

Piața Mare va avea un oaspete special. Marcel Iureș, în spectacol alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu

Andra Marinescu

Publicat

pe

Cunoscutul actor Marcel Iureș vine în fața sibienilor în spectacolul de teatru simfonic “Planetele”, de Gustav Holst. Evenimentul, parte din agenda Sibiu Opera Festival, va avea loc sâmbătă, 25 septembrie, de la ora 15, în Piața Mare. 

Centrul Sibiului va avea, mâine, un oaspete important. Maestrul Marcel Iureș, considerat cel mai important actor român contemporan, va fi invitatul special al spectacolului de teatru simfonic “Planetele”, susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta dirijorală a lui Cristian Lupeș, managerul instituției culturale.

PUBLICITATE

Spectacolul, în regia lui Alexandru Dabija, face parte din programul Sibiu Opera Festival 2021, care, în acest an, se află la ceas aniversar, sărbătorind 20 de ani de la prima ediție.

În ultima zi a festivalului, respectiv duminică, de la ora 15, sibienii și nu numai sunt așteptați în inima orașului pentru a participa la un concert pe ritmuri de jazz, “Unifying Worlds”, cu participarea solistei Teodora Enache.

Sibiu Opera Festival va trage cortina în acest an la ora 18, când este programat “The Enescu Project”, susținut de Capriccio Quartet, un ansamblu alcătuit din Nicolas Dautricourt (vioară), Valentin Șerban (vioară), Răzvan Popovici (violă) și Valentin Răduțiu (violoncel).

PUBLICITATE

Intrarea la evenimentele Sibiu Opera Festival este liberă, în limita locurilor disponibile, cu respectarea normelor sanitare în vigoare pentru prevenirea răspândirii COVID-19, iar informații suplimentare pot fi aflate apelând numărul de telefon 0735.566.486.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu și cofinanțat de Primăria municipiului Sibiu, proiectul aflându-se pe Agenda Culturală 2021.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Cultura

Vizitatorii Muzeului ASTRA au învățat cum se confecționează lumânările din seu de oaie

Andra Marinescu

Publicat

pe

Datinile moștenite de la bunici și străbunici sunt păstrate și astăzi. În Muzeul ASTRA, vineri, preț de patru ore, a avut loc o nouă serie de ateliere gastronomice și handamade, în cadrul cărora vizitatorii au putut desluși tainele preparării cărnii de oaie și ale confecționării lumânărilor din ceară de albine ori seu de oaie.

În atelierul gospodăriei din Sebeșu de Jos, un meșter boștinar – lumânărar, a confecționat, astăzi, lumânări din ceară de albine folosind instalația pentru confecționarea lumânărilor prin îmbăiere și rulare pe tamburi. Procedeul este unul ingenios prin faptul că instalația ce folosea doi tamburi pentru rularea lumânărilor permitea confecționarea unui număr impresionant de lumânări, toate produse în același timp. Cu toate acestea, priceperea lumânărarului trebuia să fie cu atât mai mare cu cât sunt numeroase aspecte de care trebuia să țină cont: temperatura cerii topită în vănița prin care se trecea firul de bumbac, temperatura menținută în interiorul atelierului, viteza și ritmul cu care sunt învârtiți tamburii pentru a rula firul de lumânare.
“În teorie, procedeul de realizare a lumânărilor prin această metodă este unul destul de ușor: se trece capătul firului de bumbac prin vănița cu ceară caldă, apoi prin primul orificiu cu ajutorul căruia se îndepărtează excesul de ceară, apoi începe rularea pe primul tambur; când s-a rulat întreaga lungime a firului, capătul acestuia se trece prin vănița cu ceară și apoi prin al doilea orificiu superior ca mărime care va asigura din nou scurgerea surplusului de ceară, apoi se rulează întreaga lungime a lumânării pe cel de al doilea tambur. Procedeul se continuă, până când lumânarea ajunge la grosimea dorită, iar apoi se taie după lungimea necesară. Următoarea operațiune era tăierea la un capăt pentru a elibera parte din fitilul de lumânare”, explică reprezentanții Muzeului ASTRA.

PUBLICITATE

După rețete pastorale

Un alt eveniment a vizat atelierele gastronomice și de confecționare a lumânărilor din seu de oaie. În curtea gospodăriei din Rășinari, s-a desfășurat atelierul gastronomic dedicat preparării cărnii de oaie, potrivit rețetelor pastorale, utilizând materia primă care este pretabilă a fi preparată pentru consumul uman, iar prin atelierul de confecționare a lumânărilor din seu de oaie s-a valorificat seul, un produs care își găsește valoarea prin transformarea sa în lumânări.
“Acest atelier își propune să reînvie un meșteșug uitat în negurile timpului, însă practicat până la începutul secolului XX. Confecționarea lumânărilor din seu de oaie, necesita parcurgerea următoarelor etape: prepararea seului, pregătirea fitilului de lumânare și turnarea lumânărilor. Procedeul confecționării lumânărilor din seu de oaie începea prin topirea și fierberea seului, apoi stoarcerea jumărilor pentru a obține întreaga cantitate de grăsime, urma înmuierea fitilului în seu și turnarea lumânărilor folosind tuburi aflate în scaunul de lumânări. După răcire, formele erau ușor încălzite pentru a facilita scoaterea lumânărilor”, spun reprezentanții Muzeului.
Informații prețioase găsim în “Monografia comunei Rășinariu”, a lui Victor Păcală apărută în anul 1915, cu ajutorul cărora putem contura tabloul acestei ocupații principale a rășinărenilor: păstoritul, ocupație care a determinat direct și alte arii ale vieții lor dintre care cea mai grăitoare fiind “Alimentațiunea”. Astfel aflăm, că: “Rolul de căpetenie în alimentațiunea țăranului îl are carnea…În timpurile de bunăstare, când oile se tăiau cu sutele de mii în Rășinariu, nu reținea pentru trebuințele casei decât numai fruntea cărnii: pecia, care afumată se numește șușală, articele (picioarele dinapoi cu șoldurile) și spetele (picioarele dinainte)…Dintre cele 12123 capete, câte s-au tăiat în a. 1911, au fost: 2 boi, 33 vaci, 2 junci, 13 viței, 1 bivoliță, 113 porci, 4154 oi și 7805 miei. Statistica populației arată că în anul 1910, în Rășinari erau 6420 suflete, având 1772 numere de casă”.
Tot din Monografie, aflăm că la începutul secolului XX, încă se produceau lumânări din seu de oaie, dar și din ceară: “Lumânărari sunt 4, dintre cari 2 fac lumânări de său, iar alți doi lumânări de ceară. Cantitatea acestor produse industriale abia ajunge astăzi pentru acoperirea trebuințelor interne, necum să mai servească și exportului ca în timpurile mai vechi”.

Tehnologie de ultimă generație

PUBLICITATE

Noul circuit expozițional, ce cuprinde gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos, staulul și gospodăria de oier transhumant din Rășinari, îi familiarizează pe vizitatori cu viața comunităților din cele două localități și prin intermediul unor tehnologii de ultimă generație.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate. Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
Ad
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE