- când devine obligatorie prezentarea la medic
În a doua parte a sezonului rece ne confruntăm cu pericolul contractării gripei, afecțiune ce poate avea consecințe fatale chiar și pentru oamenii care nu suferă de boli cronice. Care este diferența dintre o simplă răceală și gripă, care sunt complicațiile cauzate de gripă, ce tip de tratament se impune, dar și ce putem face pentru stimularea imunității organismului ca să prevenim infectarea cu virus gripal, ne spune dr. Lavinia Danciu, medic primar pneumolog Dispensarul TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Care este diferența între răceală și gripă, atât din punctul de vedere al debutului cât și al simptomelor și duratei de manifestare?
Gripa este cauzată de virusul gripal, care are 4 tipuri (A, B, C și D). La oameni, responsabile de îmbolnăviri și epidemii de gripă sunt tipurile A (cu 18 subtipuri) și B. Subtipurile A (A1H1 și A3N3) sunt cele mai frecvente. Răcelile obișnuite sunt cauzate de alte tipuri de virusuri: adenovirusuri, coronavirusuri, rinovirusuri. Acestea se fixează pe mucoasa căilor respiratorii, o lezează și așa apar simptomele. Din punctul de vedere al debutului și manifestărilor, pe lângă simptomele comune atât gripei, cât și virozelor, sunt și câteva deosebiri.
GRIPA:
- apare exclusiv în sezonul rece, de cele mai multe ori afectând grupuri mari de populație și având caracter epidemic
- debutul este brusc, în plină stare de sănătate, cu febră mare (39-40 de grade) și frisoane; febra se menține mare pe tot parcursul bolii, în absența tratamentului
- starea generală este mult influențată cu astenie extremă, lipsa totală a apetitului, dureri musculare și de cap
- apare de la început tusea seacă, iritativă și respirația mai dificilă
RĂCEALA
- poate apărea pe tot parcursul anului, inclusiv vara, când se însoțește de simptome digestive
- de obicei începe cu strănut, rinoree (curge nasul), lăcrimare, durere în gît; ulterior apare febra, dar nuasa de mare că în gripă 37,5-38 de grade
- starea generală este influențată, dar astenia nu e așa de intensă
- tusea e comună ambelor afecțiuni
Care sunt cele mai frecvente complicații cauzate de gripă?
Spre deosebire de virozele obișnuite, gripa este periculoasă prin complicațiile ei; dintre acestea, cele mai frecvente și grave sunt cele pulmonare. Complicațiile gripei sunt:
– pneumonia gripală, care, pe lângă febra și alterarea stării generale, produce și insuficiență respiratorie cu dispnee (lipsă de aer)
– bronhopneumonia gripală, care este o afecțiune cu multiple focare pneumonice în ambii plămîni
– pleurezia (apă la plămîni) – în care apare durerea toracică uni sau bilaterală și care de multe ori se transformă purulent
– sindromul de detresă respiratorie, care este cauzat de umplerea alveolelor pulmonare cu secreții și sânge și care determină insuficiență respiratorie severă, cu scăderea oxigenării, și care poate evolua frecvent spre deces
Aceste complicații pot apărea la toate vârstele, dar ele sunt mai frecvente și mai grave la copii, persoane vârstnice, cele cu afecțiuni cronice, la obezi și la gravide, unde se înregistrează și cele mai multe decese.
Cum se tratează corect gripa? Este sau nu recomandată administrarea de antibiotice?
În momentul în care există suspiciunea de gripă, pacientul trebuie să se adreseze medicului: febra mare, peste 39 de grade, mai mult de 3 zile, reprezintă o urgență. Tratamentul gripei se face cu medicamente antivirale – Tamiflu (oseltamivir) 2 comprimate pe zi timp de 5 zile. Este foarte important ca acest tratament să fie început precoce, în primele 72 de ore de la debut, numai așa putând fi prevenite complicațiile și evoluția nefavorabilă. Antibioticele NU sunt eficiente în gripă, ele vor fi prescrise doar în cazul complicațiilor de către medic. De asemenea, sunt utile preparatele care reduc febra și inflamația, pe bază de paracetamol, ibuprofen și Vitamina C în doză mare.
Când se impune internarea în spital a bolnavului de gripă, în ce condiții este nevoie de ajutor medical de specialitate?
Internarea în spital a pacientului cu viroze nu este de obicei necesară. Internarea pacientului cu gripă se face în serviciul de Boli Infecțioase, după ce testul de gripă a ieșit pozitiv și a confirmat boala. Aceasta este necesară la pacienții la care probabilitatea de apariție a complicațiilor este mare. De asemenea, dacă după o perioadă în care pacientul se ameliorează, reapare febra, starea generală redevine proastă și tusea se intensifică sau apar dureri toracice este necesară internarea în Spitalul de Pneumologie, întrucât au apărut complicațiile pulmonare.
Ce conduită (odihnă, alimentație, stil de viață) trebuie să adopte bolnavul de gripă pentru o recuperare cât mai bună?
Pe lângă tratamentul etiologic antiviral, care se adresează cauzei, sunt foarte utile și terapiile adjuvante. Este importantă hidratarea – consumul a peste 2 litri de lichide pe zi, constând în ceaiuri calde de tei, soc, cimbrișor, lemn dulce, îndulcite cu miere și în care se pune lămâie. Acestea înlocuiesc lichidele pierdute de organism din cauza febrei și au rol de calmare a tusei supărătoare. Este esențial repausul la pat încă de la primele simptome și pe tot parcursul perioadei febrile. Nnumai așa organismul își canalizează energia și resursele pentru vindecare. Alimentația va fi ușoară – supe, compot, lactate, legume, cereale și fructe pe perioada febrilă. Ulterior, se introduc preparatele cu carne de pasăre, curcan, pește, gătite dietetic. Pe parcursul bolii se vor evita cafeaua, ciocolata, ceaiul negru. Fumătorii NU vor fuma!
Există studii care susțin că suplimentele de zinc și vitamina C sunt eficiente în întărirea imunității. Dumneavoastră ce părere aveți?
În general, aportul de Vitamina C este important în buna funcționare a organismului și menținerea imunității – fiind antioxidant. Este bine ca acest aport să se facă prin consumul de legume și fructe proaspete, neprelucrate termic, deoarece sub această formă, naturală, vitamina C va fi mai ușor absorbită și tolerată de organism. Doar în cazul în care aportul alimentar nu este suficient sunt indicate preparatele de sinteză cu Vitamina C și Zinc.
Cât de important este să ne spălăm pe mâini cât mai des pentru a reduce șansele de a contracta gripa? Este recomandată folosirea anumitor dezinfectanți, atât pentru mâini, cât și pentru obiectele din jur?
În timpul epidemiilor de viroze și gripe, igiena personală este extrem de importantă. Virușii sunt eliminați prin tuse și strănut de către persoanele infectate, încă din perioada de incubație, când încă nu sunt simptomatice. Din aer, aceștia se depun pe orice suprafață și rezistă destul de mult timp. În momentul când mâinile noastre ating aceste suprafețe ne contaminăm, iar ulterior, când involuntar ducem mâinile la față, în dreptul nasului și gurii transmitem virușii mai departe. De aceea, este bine iarna să purtăm mănuși și să NU ducem mâinile la față în exteriorul locuinței. Când ajungem acasă este important să ne spălăm bine pe mâini cu apă și săpun lichid, spălarea se face pe ambele părți ale mâinii și fiecare deget separat. Folosirea dezinfectantelor este necesară cînd am fost în spații cu risc – spitale, cabinete medicale.
Despre anumite alimente, precum usturoiul sau ceapa, se spune că au proprietăți în combaterea infecțiilor? Ce alte produse culinare mai pot fi considerate antivirale?
Da, este cunoscut faptul că usturoiul și ceapa au proprietăți antimicrobiene (toate medicamentele de sinteză au fost inițial extrase din plante). Folosirea lor este utilă mai degrabă pentru păstrarea unei imunități bune, deci în scop preventiv. Nu numai ele, ci toate alimentele proaspete neprelucrate termic ne cresc imunitatea. În acest scop, în sezonul rece sunt utile și ardeiul iute și ghimbirul. De asemenea, înlocuirea zahărului cu miere este benefică pentru organism.
Este eficient vaccinul antigripal pentru a preveni îmbolnăvirea? Cine ar trebui să îl facă obligatoriu și în ce perioadă?
Vaccinarea antigripală este cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a gripei și complicațiilor ei. Practic, toate persoanele peste 6 luni ar trebui vaccinate antigripal. Deoarece nu toată lumea are acces la vaccinare, trebuie selectate persoanele la care vaccinarea antigripală ar trebui făcută cu prioritate. Acestea sunt cele cu risc mare de dezvoltare a complicațiilor – vârstnicii peste 65 de ani, pacienții cu boli cardiace-insuficiență cardiacă, valvulopatii, cei cu boli cronice pulmonare – BPOC, bronșiectazii, fibroze pulmonare, pacienții cu diabet zaharat, obezitate și gravidele, precum și profesioniștii din sănătate. Fiind o combinație din tipurile A și B de virus gripal, vaccinul protejează împotriva tulpinilor care produc epidemiile de gripă. Eficiența este de aproximativ 80% din cei imunizați. Rămâne un procent mic de populație care, deși vaccinată, poate face gripă, dar o formă mai ușoară. După vaccinare, imunitatea se instalează în 2-3 săptămîni. De aceea se recomandă ca vaccinarea să se facă la începulul sezonului rece, pentru ca organismul să aibă timp să producă anticorpi înainte de apariția epidemiei de gripă.
Ce alte recomandări mai aveți pentru ca sibienii să nu se îmbolnăvească de gripă în acest sezon?
Prima recomandare: este mai bine să previi decât să tratezi, deci vaccinați-vă antigripal.
Adoptați un mod de viață sănătos, cu alimentație rațională și mișcare în aer liber – aceasta vă va asigura o imunitate mai bună și vă va ajuta mai mult decît consumul irațional de antibiotic.
Odihniți-vă suficient! În timpul somnului, organismul își reface rezervele energetice și își remediază singur disfuncțiile minore. Evitați aglomerațiile, nu ne îmbolnăvim în aer liber, ci în spații închise, stând aproape de persoane care tușesc și strănută.
În momentul în care apar primele simptome, principalul remediu este repausul la domiciliu; în acest mod ne vindecăm mai ușor și nici nu îi îmbolnăvim și pe alții. Cînd apar simptome îngrijorătoare, mergeți la medicul de familie, care va decide ce trebuie făcut mai departe.