Nicoleta Viorica Todirișcă este un copil special care a reușit, la fel ca în pilda ei preferată, cea a Talanților, să-și descopere darul dat de Dumnezeu și să-l fructifice. Chiar dacă este țintuită într-un scaun cu rotile de un diagnostic necruțător și nu-și poate folosi mâna dreaptă, ea este olimpică națională la religie și, dând dovadă de o ambiție de neclintit, luptă să urmeze cursurile Colegiului Național Octavian Goga. La 16 ani are vise greu de dărâmat și o forță interioară care o ajută să se remarce și să fie apreciată. Așa sunt oamenii călăuziți de credință.
Nicoleta l-a sințit întotdeauna pe Dumnezeu aproape de ea. „Este în jurul meu tot timpul. De mică îmi plăcea să merg la biserică. Îl am și pe bunicul meu. El îmi spunea mereu ce eram curioasă să aflu în domeniul religiei. Mereu și pe toată lumea întrebam despre Dumnezeu”. Așa începe epopeea Nicoletei în lumea profundă și plină de încercări menite să înalțe suflete, a Divinității. Povestea fetei este simplă și totodată grandioasă. Încă de la naștere a fost diagnosticată cu tatrapareză spastică, un diagnostic greu. Părinții ei și-au ținiut copilul frumos în brațe, având determinarea firească de a-i oferi cât de mult pot. Dragoste, mult sprijin și o luptă crâncenă pentru ca Nicoleta să aibă o viață normală. Fata a crescut înconjurată de sprijinul necontenit al mamei și al celor dragi, iar în evoluția ei a început să-L iubească pe Dumnezeu și să arate și celor din jur dragostea ei. Încă de când era în clasa a V-a, Măriuca Neagu, profesoara ei de religie, ar fi vrut s-o înscrie la olimpiadă. Dat fiind faptul că, din cauza diagnosticului ei, Nicoleta nu-și poate folosi picioarele pentru a merge și nici mâna dreaptă pentru a scrie, nu au știut cum anume să procedeze. După ce s-au interesat la inspectorat, au aflat că pot participa cu profesor de sprijin, care ar ajuta-o să scrie. Și așa a participat în clasa a VI-a la prima olimpiadă la religie, la care a obținut locul 1 pe județ. Pentru că doar din clasa a VII-a putea merge la națională, Nicoleta a mai așteptat un an, pentru a arăta de ce este în stare. Astfel, după un alt loc 1 pe județ, a ajuns la olimpiada națională de religie desfășurată la Oradea, unde a obținut un premiu special. Anul acesta, Nicoleta a terminat clasa a VIII-a și este în plină evaluare națională pentru admiterea la liceu. A participat și la olimpiadă, obținând locul 3 pe județ. Ea s-a numărat printre olimpicii premiați și de municipalitate. În performanțele ei, Nicoleta a fost sprijinită foarte mult și de profesori. Măriuca Neagu, profesoara de religie care a susținut-o și a îndrumat-o, diriginta Georgeta Rășinăreanu, care i-a fost ca o mamă și pe care Nicoleta o iubește mult, profesoara Corina Frântu, de la Școala Specială nr. 1, care s-a oferit voluntar să-i fie profesor susținător la o parte din olimpiade. Nu în ultimul rând, profesorul de religie Florin Deca, care, deși i-a predat un singur an, și-a pus amprenta serios în inima Nicoletei: „Domnul profesor o să-mi rămână un exemplu de urmat. Este extraordinar și a reușit să-i apropie de religie și pe colegii mei. Am și acum în minte cuvintele lui scrise pe albumul de sfârșit de an: Cucerește prin daruri pe cel care nu dăruiește, învinge prin credință pe cel de rea credință”.
Profesoară de religie sau asistent social
„Nicoleta are o memorie extraordinară, pe care și-a demonstrat-o încă de când avea 2 ani. În școală a reușit să-și uimească profesorii reținând lecțiile din clasă, fără să mai fie nevoie să învețe acasă. De citit, citește greu, în primul rând din cauza dioptriilor mari, însă cu timpul și cu ajutor a ajuns să aibă performanțe și aici”, spune Valerica Todirișcă, mama Nicoletei. Tot ce ține de domeniul religiei este de competența Nicoletei. „De religie să nu mă întrebe cineva, că nu mai termin. Pot vorbi cu orele. Îmi place tot ce ține de reliegie. Am avut ceva probleme la comentarea citatelor, dar am lucrat mult pe partea aceasta și am progresat mult”, spune Nicoleta. Una din pildele preferate ale fetei este cea a Talanților, pilda în care Iisus vorbește despre cum împarte Dumnezeu darurile și despre ce fac oamenii cu ele, în funcție de personalitate. Pe lângă religie, Nicoletei îi plac foarte mult limba română și istoria. Își dorește să intre la Colegiul Național Goga, iar după terminarea lui, să urmeze cursurile Facutății de Teologie, pentru a putea ajunge profesoară de religie, sau să lucreze în domeniul asistenței sociale. Nicoletei îi place lumea în care trăiește, pentru că până acum s-a simțit apreciată de cei din jur și i s-a oferit șansa să arate ce poate. Pentru asta le mulțumește tuturor. Își dorește doar ca oamenii să fie mai buni și mai aproape de Dumnezeu. Ce-L roagă cel mai des pe Dumnezeu? „De mică mă rog să mă ajute să merg în picioare și pentru sănătatea celor dragi, iar în ultimul timp Îl rog să mă ajute cumva să nu-mi dezamăgesc profesorii”. Pentru ce-I mulțumește cel mai des? „Că am reușit să ajung până aici, să ajung olimpică, să arăt ce pot”. Și ce L-ar întreba dacă ar fi față în față cu El? „De ce a avut acea iubire supremă și de ce din acea iubire supremă a creat omul?”.
Biografie
Data nașterii: 16 noiembrie 1997
Studii: Școala Gimnazială cu clasele I-VIII, Nr. 1, Sibiu, cls a VIII-a B
„Și chiar dacă vei fi rănit, să accepți durerea ca pe un dar divin. Pentru că acolo unde nu iubește omul, iubește Dumnezeu și, dacă nu renunți niciodată la iubire, nici Dumnezeu nu renunță la tine și îți va da într-un final ceea ce meriți”, Ionuț Caragea, „Delir cu tremurări de gânduri”.
„Face parte dintr-o familie bine organizată, cu părinți iubitori, în care domină un climat psihologic favorabil dezvoltării sale, educativ-formative, relațiile afective putând fi definite drept calde și prietenoase. La religie, învață foarte bine, este conștiincioasă, prezintă un nivel al achizițiilor școlare peste limită normală, având un interes deosebit pentru religie ortodoxă, interes concretizat în participarea la concursuri şcolare. Are o atitudine pozitivă față de școală și familie, interacționează și colaborează foarte bine cu colegii și profesorii, se stimulează reciproc. În ceea ce privește receptivitatea de învățare, Nicoleta are o capacitate mare de concentrare, sesizează esențialul, are memorie logică, localizează și interpretează informația foarte atent. Are o înclinație deosebită înspre Biserică și aceasta se datorează nu numai educației religios-morale primită de la părinți, cât mai ales credinței sale puternice în Hristos. De aceea, datorită credinței sale, a primit puterea de la Dumnezeu de a-și învinge suferința de pe urma dizabilităților fizice și de a avea rezultate școlare deosebite, excepționale, fiind olimpică la disciplina religie. Nicoleta Todirișcă este un model de urmat pentru ceilalți elevi, căci ea întruchipează cugetarea: Cel care cunoaște lumea e înțelept; cel care se cunoaște pe sine e luminat; cel care învinge oamenii e puternic; cel care se învinge pe sine e foarte puternic. (Cugetări persane)”, Florin Deca, profesor de religie.
