Rotativa guvernamentală dintre PSD şi PNL a dus la formarea unui nou Guvern, ai cărui prim-ministru şi miniştri au depus joi jurământul. Această rotativă a prim-miniştrilor este o premieră pentru politica românească de după 1990, în sensul că este pentru prima dată când două partide aflate la conducerea ţării au stabilit rocada premierilor încă de la începutul alianţei de guvernare. De fiecare dată când vine vorba despre schimbarea sau numirea unui nou Guvern, jocurile, interesele, scandalurile politice, contestările, nominalizările controversate fac deliciul românilor, care se miră de cât de prost a ajuns România şi de lipsa de perspectivă, dar mai ales de calitatea slabă sau jenantă a clasei politice româneşti. De multe ori, avem prea puţine speranţe că noul Guvern ne va face să trăim mai bine sau mai demn. Noi, sibienii, la fel ca şi ceilalţi concetăţeni din celelalte judeţe ale ţării, ne întrebăm ce politician sau tehnocrat local va face parte din noul Guvern, iar în cazul în care este nominalizat pentru o funcţie de ministru, deja începem să-l catalogăm în ministru bun sau rău, mai ales că îi ştim trecutul din oraş. Şi de data aceasta, curiozitatea maximă, pentru noi, locuitorii burgului, a fost dacă vreun lider al PSD Sibiu sau PNL Sibiu va face parte din Guvernul Ciolacu sau dacă preşedintele Iohannis îşi va impune un ministru în guvernul nou creat. Ce-i drept, în mandatele lui Klaus Iohannis de la Cotroceni am avut mai multe speranţe că politicienii sibieni se vor impune în guvernele ce au fost create şi că aceştia vor “dirija” legal fonduri către investiţiile de stat din judeţul Sibiu. Dar am rămas doar cu aşteptările…
Sibiu 100% vă propune o analiză a premierilor, vicepremierilor sau miniştrilor care au sau au avut legătură cu judeţul Sibiu în cariera lor politică. Din capul locului trebuie să afirmăm că numărul acestora a fost extrem de mic în comparaţie cu celelalte judeţe din ţară sau măcar din Transilvania. În sudul Ardealului, Clujul şi Braşovul au luat mai mereu faţa Sibiului în ceea ce priveşte numărul miniştrilor în guvernele post-decembriste. Sibiul a dat din când în când, la câte un deceniu distanţă, câte un premier de conjunctură, câte un vicepremier din postura de protejat al preşedintelui sau al liderului politic naţional sau, răzleţ, câte un ministru, de multe ori, din postura de rezervă, după ce cei nominalizaţi anterior n-au făcut faţă scandalurilor politice în care au fost implicaţi or erau în echipe de premieri care au făcut de-a lungul timpului câteva remanieri guvernamentale. Profilul ministrului sibian este următorul: la început, parvenit în filiala judeţeană a partidului, unii chiar trecând prin mai multe partide, apoi lider de partid, de unde a continuat apoi ca parlamentar mediocru, în sensul că reuşitele parlamentare şi discursurile din Parlament au fost aproape inexistente.
Pe alocuri a mai contat relaţia bună sau de familie cu premierul prin cumetrii sau faptul că a fost paraşutat, la Sibiu, pe listele eligibile la Camera Deputaţilor sau Senat la alegerile parlamentare. Prea puţini sibieni cu carieră politică au ajuns miniştri pe cont propriu. De obiciei, liderul politic sibian nu face parte din elita politicii româneşti, fiind mai mereu de mâna a doua şi fără capacitatea de a se impune în faţa liderilor de partid. Dacă au mai existat momente în care un sibian a contat în politica românească, a fost din întâmplare sau s-a aflat la momentul potrivit în siajul unui preşedinte al ţării. Că Sibiul are lideri politici mediocri o ştim de câteva decenii, iar acest lucru nu a putut fi schimbat nici măcar de actualul preşedinte Klaus Iohannis, care ar trebui să fie principalul om politic al Sibiului de după Revoluţia din 1989, dacă ne gândim la funcţia pe care o deţine în statul român.
Cu toate acestea, sibienii de rând şi chiar şi administraţiile locale din judeţ îşi fac treaba zi de zi destul de bine, în condiţiile în care judeţul Sibiu se află între primele 5-6 judeţe din ţară atunci când vine vorba despre contribuţia economică a fiecărui judeţ la bugetul naţional de stat. Sibiul este considerat unul dintre cele mai dezvolate judeţe din ţară din punct de vedere economic, însă din păcate, atunci când banii de la bugetul de stat trebuie să se întoarcă în judeţul Sibiu, sub forma de alocări de fonduri de la Guvern sau investiţii directe ale ministerelor în judeţ, ne situăm pe un „meritos” loc 38 din 42 de judeţe. Acesta este etalonul definitoriu pentru judeţul Sibiu în ceea ce priveşte valoarea politicienilor pe care îi trimitem în Parlamentul României. În loc să aducă bani în judeţul Sibiu de la bugetul de stat, deputaţii şi senatorii de Sibiu se scaldă în mediocritate, aproape mandat de mandat, în ultimii 30 de ani, şi apoi ne mai mirăm de ce Clujul, Braşovul sau Oradea, dacă ar fi să ne comparăm cu judeţele din Transilvania, încep să ne depăşească din punct de vedere economic, după ce în urmă cu un deceniu erau sub noi economic şi investiţional. În altă ordine de idei, nu ne putem lăuda cu mari realizări în politica românească nici din partea FDGR Sibiu şi UDMR Sibiu, care nu au putut impune niciun ministru, nereuşind să numească decât secretari de stat în ministere.
Doi premieri din Sibiu: Radu Vasile şi Gavril Dejeu
După 1990, Sibiul a dat doi premieri României. Este vorba despre ţărăniştii Radu Vasile şi Gavril Dejeu. Să-i luăm pe rând. Fostul premier Radu Vasile s-a născut în 10 octombrie 1942, în Sibiu, şi a murit în 3 iulie 2013, la Bucureşti. A fost un om politic şi istoric român, prim ministru al României între 1998 şi 1999, propus de PNŢCD. Legăturile sale cu Sibiu se referă doar la actele de stare civilă şi la vizitarea oraşului nostru, atât ca prim-ministru, cât și ca lider al PNŢCD. Guvernul Radu Vasile a condus România în perioada 17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999. În funcţia de prim-ministru, a fost confruntat cu Mineriada din ianuarie 1999, soluţionată prin aşa-numita „Pace de la Cozia“. Acesta este născut în judeţul Sibiu, dar a fost în trecere prin oraş şi nu putem să-l „acuzăm” de prea mult patriotism local pentru Sibiu atunci când a alocat banii de la vistieria ţării. Întreaga viaţă şi-a trăit-o în Bucureşti.
Al doilea prim-ministru dat de Sibiu în guvernele ţării este Gavril Dejeu. Deşi nu este născut în judeţul Sibiu, a trăit aproape toată viaţa în oraşul de pe malul Cibinului. Gavril Dejeu a fost prim-ministru interimar al României în perioada 30 martie-17 aprilie 1998. Acesta s-a născut în 11 septembrie 1932, la Poieni, judeţul Cluj (interbelic). Este avocat, deputat PNŢCD în mai multe legislaturi, ministru de Interne în perioada 1996-1999. Este fratele lui Alexandru Dejeu, unul din liderii rezistenţei anticomuniste din Munţii Apuseni. Dejeu a deţinut portofoliul Internelor în guvernele Victor Ciorbea şi Radu Vasile. A demisionat din funcţia de ministru de interne în seara zilei de 19 ianuarie 1999, când minerii, angajaţi în Mineriada din ianuarie 1999, au trecut de barajele constituite de forţelor de ordine în Defileul Jiului. În legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000, Gavril Dejeu a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 33 Sibiu, pe listele Convenţiei Democrate Române.
Trei vicepremieri care au venit şi s-au dus: Seculici, Turcan şi Barna
Primul vicepremier sibian din istoria Sibiului de după 1989 este Gheorghe Seculici. Legăturile fostului preşedinte Traian Băsescu cu Sibiul au fost doar în plan politic. Acesta l-a promovat în funcţiile administrative ale ţării pe vicepremierul Gheorghe Seculici, născut în satul Rod, din comuna sibiană Tilişca. Din păcate, a trecut în viaţa sa doar vremelnic prin Sibiu, stabilindu-se în Vestul ţării, la Arad. Gheorghe Seculici s-a născut în 19 aprilie 1953, în satul Rod, judeţul Sibiu. A fost viceprim-ministru, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul economic, în anul 2005, în cadrul Guvernului Tăriceanu. Seculici a fost socrul lui Gheorghe Falcă, fostul primar al Aradului şi actual europarlamentar. Familia Falcă, Gheorghe şi Ela, fiica lui Gheorghe Seculici, au fost cununaţi de Maria şi Traian Băsescu. Ulterior, cei doi au divorţat. În 2004, a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, funcţie la care a renunţat în 2005, pentru a putea fi numit ministru de stat pentru coordonarea activităţilor economice în guvernul Tăriceanu, funcţie pe care a ocupat-o între 20 martie 2005 şi 22 august 2005. Gheorghe Seculici a fost timp de 15 ani preşedintele organizaţiei judeţene a PD-L Arad, până la 1 iunie 2013.
Au urmat Raluca Turcan, PNL, şi Dan Barna, USR, fost contracandidat la preşedinţia României, în primul mandat de preşedinte al lui Klaus Iohannis. Cei doi au fost vicepremieri în Guvernul Câţu, sub umbrela preşedintelui Klaus Iohannis, în primul său mandat. A fost, probabil, cea mai bună perioadă politică pentru judeţul Sibiu în guvernele post decembriste, ca notorietate, însă din păcate rezultatele nu prea se văd pentru Sibiu şi dovada cea mai clară este situaţia clădirii vechiului Tribunal de pe B-dul Victoriei, proiect de reabilitare mult trâmbiţat de Dan Barna, dar pentru care nu a făcut nimic concret.
Raluca Turcan, liderul celei mai puternice organizaţii a PNL din ţară, după scorul de la ultimele alegeri parlamenatre, a fost numită, joi, ministrul Culturii în Cabinetul Marcel Ciolacu. Categoric, este un mare avantaj pentru Sibiu şi abia aşteptăm să vedem cum Guvernul Ciolacu, prin ministrul Turcan, va spriji proiectele şi dezvoltarea infrastructurii culturale ale Sibiului. Raluca Turcan, preşedintele PNL Sibiu, se află la cel de-al doilea post de ministru, după cel de la Muncă.
Din postura de vicepremier, Raluca Turcan a prins pandemia de coronavirus, cea mai amplă criză a României de după al Doilea Război Mondial. Raluca Turcan a ajuns acum aproape 20 de ani în Sibiu, cu sprijinul fostului premier Theodor Stolojan. A urcat politic, iar după câteva mandate de deputat a ajuns şi în postura de ministru. Din 14 noiembrie 2019 până în 23 decembrie 2020, Raluca Turcan, născută la Botoşani, a fost vicepremier al ambelor guverne, conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. A fost, de asemenea, ministrul Muncii și protecției sociale în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021 în guvernul Florin Cîțu.
La rândul său, Dan Barna putea juca un rol decisiv pentru Sibiu din postura de vicepremier, însă judeţul Sibiu nu s-a ales cu aproape nimic. Influenţa sa în Guvern nu a adus nimic bun judeţului Sibiu, decât doar un boom de imagine pentru acesta, chiar dacă România era în plină criză de coronavirus. Vorbe, fără fapte. Sibianul Ilie Dan Barna a fost vicepremier în Guvernul Florin Cîțu din 23 decembrie 2020 până în 7 septembrie 2021.
Lista scurtă a miniştrilor sibieni sau a celor care au profitat de pe urmele sibienilor: Pantiş, Ariton, Trif, Costache şi Igaş
Pe lângă miniştrii Dejeu şi Turcan, după 1990, Sibiul a mai dat cinci miniştri în guvernele ţării. Ce-i drept, foarte puţini, după aşteptările locuitorilor din Sibiu. Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile politicienilor sibieni, judeţul nostru contează foarte mult în politica românească, pentru a-şi justifica interesele, însă din păcate, guvernele pun Sibiul în coada listei de priorităţi.
Sorin Pantiş, paraşutat de la Bucureşti de PNL, pentru a primi un loc eligibil pe listele pentru Parlamentul României, este unul dinspre transplantele controversate ale politicii sibiene. Acesta a ajuns deputat de Sibiu al PNL şi apoi ministru. Între 1996 și 1998 a deținut funcția de ministru al Comunicațiilor, în guvernele Victor Ciorbea şi Radu Vasile. Apoi au apărut problemele cu justiţia românească, fiind foarte aproape de a fi condamnat.
PSD Sibiu nu a reuşit sub aripa protectoare a lui Ioan Cindrea să dea niciun ministru timp de 20 de ani; nici măcar acesta nu a reuşit să ocupe o funcţie mai înaltă decât cea de secretar de stat în Ministerul Muncii. Imediat după debarcarea lui Ioan Cindrea, Bogdan Trif a ajuns ministrul Turismului, în perioada 29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019, în guvernul condus de Viorica Dăncilă, sub oblăduirea lui Liviu Dragnea. Trif conduce acum PSD Sibiu, însă nu a reuşit să promoveze niciun ministru din judeţ în Cabinetul Ciolacu. Trif este singurul ministru de stânga dat de Sibiu de la Revoluţie încoace.
Ion Ariton, fostul preşedinte al PNL Sibiu şi fost senator de Sibiu în două mandate, este un alt sibian care ştie cum este să fii ministru într-un cabinet. A făcut parte din era Traian Băsescu. A fost ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din 3 septembrie 2010 și până în 9 februarie 2012, într-unul dintre guvernele conduse de Emil Boc. Nici el nu a fost scutit de probleme cu justiţia românească.
Victor Costache, un apropiat al Ralucăi Turcan într-o perioadă, a fost ministrul Sănătăţii. Victor Sebastian Costache, născut la Iași, dar stabilit pentru o perioadă la Sibiu, unde a activat ca medic la un cunoscut spital sibian, este un chirurg român și fost ministru al Sănătății în Guvernul Ludovic Orban. A lucrat în spitale din Marea Britanie, Danemarca, Germania, Canada și Statele Unite. A fost ministru al Sănătății începând cu 4 noiembrie 2019. În data de 26 martie 2020 a demisionat, după câteva proiecte, cel puţin, discutabile.
Un alt ministru sibian în acte, dar în fapt fără nicio legătură cu judeţul Sibiu în întreaga sa carieră politică, este Traian Igaş. Acesta s-a născut în 29 septembrie 1968, în comuna Cristian din judeţul Sibiu. Tatăl său lucra în acel moment în judeţul Sibiu, însă nu a rămas prea mult pe meleaguri sibiene. Ulterior, familia sa s-a stabilit în judeţul Arad. Traian Sebastian Igaş este un politician român, fost ministru al Administrației și Internelor din 27 septembrie 2010 din partea PDL în Cabinetul Boc 2. Şi-a încheiat mandatul în 9 februarie 2012, odată cu Ion Ariton, ambii fiind colegi în Guvern.
