Ȋn 23 decembrie 2023, s-a stins din viaţă la vârsta de aproape 92 de ani, liniştit şi după scurtă boală, profesorul dr. Hermann Pitters. Slujba înmormântării a avut loc astăzi, 29 decembrie, în Johanniskirche (str. Mitropoliei) din Sibiu.
Profesorul Pitters a fost o personalitate sibiană, cunoscută ca de lungă durată, a Institutului Teologic Protestant, precum şi co-fondator al Academiei Evanghelice din Transilvania și al Forumului Democrat al Germanilor din România. Ca istoric bisericesc, s-a preocupat ȋndeosebi de istoria bisericească a Transilvaniei. Contribuția sa la dialogul ecumenic, în special la cel dintre Ortodoxie și Biserica Evanghelică, nu poate fi supraestimată.
Prin traducerea în limba germană a „Dogmaticii ortodoxe” a părintelui Dumitru Stăniloaie, a adus o contribuție semnificativă la dialogul dintre gândirea teologică ortodoxă și cea protestantă la nivel teologic european. A influențat generații de studenţi și studente. La fel de importantă pentru cunoașterea Ortodoxiei în spațiul creștin occidental a fost traducerea ”Mirenilor în Biserică” a părintelui Liviu Stan.
Hermann Pitters, repere biografice
Hermann Pitters s-a născut la 25 ianuarie 1932 la Sighişoara, ca mezin, al cincilea fiu al lui Samuel Pitters, pe atunci predicator la Cloaşterf, și al soției sale Hilde, născută Schuster. Copilăria și tinerețea și-a petrecut-o la Sibiu, în casa familiei de pe strada Ștefan cel Mare, întrucât tatăl său devenise din 1938 ȋnvăţător la școala locală Martin Luther din Sibiu.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au murit doi dintre frații mai mari, iar un al treilea a rămas după încheierea lui în Germania. Hermann Pitters a urmat mai întâi seminarul pedagogic de la Sighișoara, iar apoi a studiat, între 1951 și 1955, teologia, la nou-înființatul Institut Teologic Protestant Universitar din Cluj. În 1955 s-a căsătorit cu Helga, născută Rehner. Au avut trei fii: Thomas (născ. 1956), Andreas (născ. 1957) și Hannes (născ. 1960). Ȋntre 1955 şi 1960 a fost preot la Veseud, un mic sat în apropiere de Agnita. Timpul petrecut în această comunitate avea să fie definitoriu atât pentru aceasta, cât și pentru tânărul preot.
În 1960, Hermann Pitters a devenit mai întâi lector, iar în 1978 profesor, în cadrul Institutului Teologic Protestant Unic din Cluj-Napoca, a cărui ramură luterană cu limba de predare germană se mutase între timp la Sibiu. A contribuit la formarea acestui institut cu personalitatea și cu opera sa de cercetare, timp de aproape cinci decenii. Prin „mâinile” lui au trecut câteva generații de teologi.
Ȋntre 1986 și 1998 a fost decanul acestei instituţii, căreia i-a conferit o nouă strălucire. După 1989 au început să vină cu plăcere la Sibiu mulţi studenți, inclusiv din străinătate. La acea vreme, folosind noua libertate, decanul Pitters a condus institutul la niveluri de prosperitate fără precedent. Cu personalitatea sa primitoare și, mai ales apelând la numeroșii teologi pe care îi cunoștea în întreaga Europă, decanul Pitters a reușit să asigure activitatea didactică nu numai cu profesorii locali, ci şi cu invitați de mare prestigiu.
Pe lângă cercetare și predare, cu sprijinul activ al soției sale Helga în serviciile de secretariat, a fost redactor-șef al publicaţiei lunare bisericeşti „Kirchliche Blätter”, din 1978 până în 2000.
Un apogeu al activităţii sale a fost cu siguranţă traducerea în limba germană a celei mai importante și extinse teologii dogmatice din lumea ortodoxă, „Teologia Dogmatică Ortodoxă”, al marelui teolog român Dumitru Stăniloaie (1903 – 1993). Această traducere a deschis accesul lumii de limbă germană la teologia ortodoxă.
Pe lângă aceasta, Pitters a fost timp de decenii membru al diferitelor comisii pentru dialogul luterano-ortodox, atât în cadrul dialogului bilateral dintre Biserica Evanghelică din Germania și Biserica Ortodoxă Română, cât și al celui multilateral dintre Federația Luterană Mondială și Conferinţa Panortodoxă pentru dialog multilateral. Pentru această activitate, Facultatea Teologică Ortodoxă din București i-a acordat titlul de profesor onorific, iar Universitatea Ovidius din Constanța i-a acordat titlul „doctor honoris causa”.
Dar faima, cinstirea obținută și recunoașterea nu prezentau importanță pentru cel trecut de acum la Domnul, pentru felul său de a fi modest, întotdeauna prietenos și cuceritor. Mult mai mut îi stătea la inimă după evenimentele din 1989 prelucrarea regimului comunist.
Implicarea sa ca membru fondator al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania (ședința de constituire a avut loc în decanatul Insitutului Teologic) trebuie înțeleasă în acest context, la fel ca și înființarea Academiei Evanghelice din Transilvania, al cărei prim preşedinte a fost ani ȋn şir. De asemenea, participarea sa la monumentalul volum documentar „Martiri pentru Hristos din vremea comunismului”, unde sunt prezentate biografiile victimelor al regimului totalitar.
Cea de-a 90-a aniversare a lui Hermann Pitters a fost sărbătorită, organizată și susținută de către forumul Democratic al Germanilor ȋmpreună cu Biserica Evanghelică din România. Cu această ocazie a fost prezentată și publicația comemorativă „Leben in Fülle” („Viața din belşug”), în care i-au adus un omagiu mentorului lor mai multe autoare, mai mulți autori, precum și alte personalităț care l-au ȋnsoţit de-a lungul vieții sau au fost influențate/ți semnificativ de profesorul Pitters. În volum apar și o prezentare a variatelor sale lucrări publicate.
Ȋn vara acestui an a putut să participe cu bucurie la o mare reuniune a familiei Pitters, ȋmpreună cu copiii, cu cei 7 nepoți și 8 strănepoți, precum și cu mulți alți membri ai familiei.
Acum viața profesorului, omului de ştiinţă şi slujitorului Domnului Dumnezeu Hermann Pitters, a luat sfârșit. Episcopul evanghelic Reinhard Guib scria în prefața publicației comemorative mai sus menționate: „Mulțumim Domnului Dumnezeu, care ne dă viață din belșug, pentru profesorul dr. Hermann Pitters și munca lui în biserica noastră!”
