Noul Cod civil aduce multe modificări

Noul Cod civil va intra în vigoare la 1 octombrie şi va fi una dintre cele mai mari schimbări legislative din istoria modernă a României. Are 2.663 de articole, reuneşte Codul familiei şi Codicele de comerţ, şi este împărţit în şase capitole: Persoana, Familia, Bunurile- unde intră drepturile de proprietate, Obligaţii – unde intră contractele, inclusiv societăţile comerciale, Prescripţii şi Relaţiile externe ale individului. Noul Cod civil este adoptat după varianta celui din Quebec, care reprezintă o îmbinare a dreptului continental cu cel anglo-saxon, cu elemente din legea elveţiană a obligaţiunilor. Potrivit ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, „primele procese ce vor fi judecate după reglementările noului Cod civil vor ajunge în instanţă în vara sau toamna anului 2012”. Mai multe despre noul cod aflaţi din explicaţiile judecătorului Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu. Reporter: Cât de pregătită este justiţia pentru intrarea în vigoare a noului Cod civil? Marcel Rusu: S-au organizat şi se organizează în perioada următoare conferinţe, seminarii, simpozioane, la nivel centralizat şi descentralizat, pentru cunoaşterea noilor acte normative. Pentru buna desfăşurare a activităţii în continuare, fiecare judecător, în cadrul studiului individual, manifestă un interes deosebit pentru însuşirea dispoziţiilor noilor acte normative. Rep.: În ce situaţii se mai aplică vechiul Cod şi în care noul Cod civil? M.R.: Principiul aplicării legii în vigoare şi al neretroactivităţii este reafirmat în art. 6 din noul Cod civil, astfel la punctul 1 se prevede că legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare şi nu are putere retroactivă. Punctul al doilea prevede că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. Pentru actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi se prevede că acesta să fie supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi. Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. De asemenea, dispoziţiile legii noi sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. Rep.: Care sunt instituţiile noi care vor apărea odată cu noul Cod civil? M.R.: Dintre noutăţile introduse în codul civil amintesc logodna care este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria, însă poate fi anulată dacă unul dintre logodnici se răzgândeşte. Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale, care era singurul permis de lege până la intrarea în vigoarea a noului Cod civil, se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale. Practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale de bunuri sau stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri. O reglementare nou introdusă în cadrul capitolului privind convenţia matrimonială este „clauza de preciput”, adică dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri înainte de partaj. În ce priveşte divorţul, acesta poate avea loc şi prin acord al soţilor, chiar dacă au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor. Apoi în privinţa custodiei comune, adică exercitarea autorităţii părinteşti după desfacerea căsătoriei, regula este aceea că, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi. O instituţie nouă este Consiliul de familie, care este un organ cu rol consultativ, fără personalitate juridică, constituit de instanţa de tutelă care supraveghează modul în care tutorele îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle faţă de persoana şi bunurile minorului în cazul în care ambii părinţi ai copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, sau li s-au ridicat drepturile părinteşti. Fiducia este o altă noutate şi este definită de noul Cod civil ca „operaţia juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le administrează cu un scop determinat în folosul unuia sau al mai multor beneficiari”. În ce priveşte instanţa de tutelă, procedurile prevăzute de noul Cod civil privind ocrotirea persoanei prin tutelă şi curatelă sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii. Nu în ultimul rând, la capitolul ,,Administrarea bunurilor altuia”, noile dispoziţii tratează administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, reglementându-se astfel, în mod distinct, împuternicirea privind administrarea de bunuri. Rep.: Care instituţii vor fi modificate? M.R.: Vor apărea modificări în ceea ce priveşte: apărarea drepturilor nepatrimoniale, limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, proprietatea comună, acţiunea de revendicare, proprietatea periodică, dezmembrămintele dreptului de proprietate privată, clauza penală, răspunderea pentru fapta altuia, încheierea contractului, garanţiile personale, regimul obligaţiilor complexe, transmisiunea moştenirii, obligaţiile, cartea funciară, prescripţia. (C.P.)