Care sunt noutățile proiectului „România Educată” al lui Iohannis: licee de trei tipuri, examen de admitere și certificate profesionale

Proiectul „România Educată” al președintelui Klaus Iohannis a fost prezentat în detaliu, după ce liderii partidelor din coaliție au anunțat câteva idei, cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni. O serie de modficări ale structurii școlare vor fi introduse pe parcursul următorilor doi ani, printre cele mai importante numărându-se cele care țintesc elevii de liceu.

Liceenii vor avea la dispoziție „trei rute” de școlarizare în liceu, teoretic, profesional și vocațional, noutatea, cel puțin la nivel teoretic, fiind posibilitatea de transfer între acestea pe parcursul duratei liceului. În cazul liceelor care se vor confrunta cu o cerere mai mare decât oferta de școlariazare vor putea organiza concurs de admitere.

Indiferent de „ruta” aleasă de elevi, liceul va avea patru ani și se va finaliza cu examen de bacalaureat, nefiind schimbări majore, noutatea fiind cea referitoare la posibilitatea unei certificări profesionale de nivel 3, după clasa a XI-a.

„

„Principala modificare adusă sistemului de educație vizează învățământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu
aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de bacalaureat. Rutele se bucură de un prestigiu comparabil, iar
transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, fiind axate pe competențele elevilor.”, se arată în sinteza programului România Educată.

Programul „România Educată”

Bacalaureatul va avea un profil naţional, pe care toţi elevii trebuie să îl deţină, indiferent de linia de învăţământ urmată.

Conform proiectului pus în dezbatere, structura învăţământului preuniversitar nu se va schimba față de cea actuală: educaţie antepreşcolară – 0- 2/3 ani în creşe şi centre de zi; educaţie preşcolară – 3 – 6 ani, în grădiniţe; ciclul primar – clasa pregătitoare – clasa a lV-a; ciclul secundar inferior – clasele V – Vlll; ciclul secundar superior – clasele lX – Xll.

Klaus Iohannis a continuat consultările pe tema ”România Educată”, cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele 2 camere, dar sunt programate întâlniri și cu alți factori ai mediului politic și social.

Proiectul „România Educată” la care Klaus Iohannis lucrează din 2016 a avut trei etape, cea mai importantă fiind cea de acum, care se bucură de susținerea unei majorități parlamentare ce va putea implementa schimbările din educație.

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activităţi, precum opt consultări cu privire la viziunea şi obiectivele de ţară pentru educaţie (dezbateri regionale), dezvoltarea şi diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi.

A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educaţie la orizontul anului 2030.

A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare.

Potrivit unei fișe de sinteză a programului România Educată, țintele de performanță ale acestui program sunt:

• Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din
  cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele
  membre ale UE;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult
  10%;
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional,
  astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv
  de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre
  elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de
  ani vor fi absolvenți de studii superioare.

În ceea ce privește managementul educației, programul România Educată are câteva ținte clare:

• Soluții pentru situațiile în care autoritățile publice locale nu au capacitatea de
a susține educația;
• Autonomia unităților de învățământ trebuie să crească treptat;
• Trecerea de la un management preponderent administrativ la unul axat pe
îmbunătățirea procesului educațional;
• Separarea rolului de inspecție școlară (instituțională, a cadrelor didactice sau
a managementului) de rolul asociat atribuțiilor de coordonare, îndrumare,
administrare și sprijin;
• Întărirea capacității instituțiilor deconcentrate (ex. prefecturile) pentru a
monitoriza, susține și responsabiliza autoritățile publice cu atribuții în zona de
educație;
• Întărirea structurilor cu atribuții pe zona de formare continuă, consiliere și
dezvoltarea/asigurarea resurselor educaționale, atât de la nivel național, cât și
județean.

La nivel județean, actualele Inspectorate Școlare urmează să se dividă în două structuri, una dedicată inspecției și controlului, cealaltă administrării rețelei școlare, a resursei umane și a examenelor. Împreună cu actualele CCD-uri, vor fi coordonate de un Consiliu Consultativ la nivel de județ, prezidat de președintele de CJ, din care ar urma să facă parte toate entitățile implicate, inclusiv reprezentanți ai primăriilor.

Educația este un sector care se bucură de finanțare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă unde sunt alocați 3,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.