Valoarea sechestrelor a crescut de aproape 76 de ori în ultimii opt ani

Valoarea bunurilor indisponibilizate şi a conturilor bancare poprite prin decizii ale procurorilor a fost, în 2015, de 12 miliarde de lei, sumele şi bunurile pentru care s-au instituit măsuri asigurătorii crescând constant în ultimii ani. În 2007, valoarea sechestrelor dispuse de procurori a fost de 158 de milioane de lei.
Sumele şi bunurile pentru care s-au instituit măsuri asigurătorii au crescut constant în ultimii ani. Magistraţii intervievaţi cu ocazia unui studiu efectuat de Fundaţia Freedom House România au pus această tendinţa mai degrabă pe seama unor decizii manageriale luate la conducerea parchetelor, deoarece cadrul legislativ a rămas relativ constant.
La începutul anilor 2000 nu exista această perspectiva în practica parchetelor din România, iar din această cauză sumele puse sub sechestru au fost foarte mici în acea perioada.
Cauza acestei creşteri spectaculoase a fost descoperită de autorii studiului la nivelul Ministerului Public. Un ordin din 2011 al procurorului general a impulsionat preocuparea procurorilor pentru instituirea măsurilor asigurătorii. Ordinul le impunea procurorilor ca „în toate cauzele penale privind infracţiuni care au produs prejudicii materiale sau au dus la dobândirea unor avantaje materiale” să evalueze „dacă se impun verificări pentru identificarea bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asigurătorii”.
„Procurorul nu depune stăruinţe că să bage bani în buzunarul părţii civile, nu se transformă într-un apărător al acesteia, ci efectiv îşi vede de latura penală, ţine foarte mult la obţinerea unei condamnări care da bine într-o statistică” , spune unul dintre magistraţii intervievaţi de Freedom House România.
La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, spun procurorii intervievaţi, atât obligativitatea luării măsurilor asigurătorii impusă prin legea specială, cât şi succesele înregistrate în dovedirea vinovăţiei unor inculpaţi au impulsionat aplicarea de măsuri asigurătorii.
Acest fenomen a căpătat tot mai multă amplitudine, DNA dispunând 457 de măsuri asigurătorii în cursul anului 2015, valoarea totală fiind de aproximativ 2,1 miliarde de lei. Din acest cuantum, două măsuri asigurătorii au vizat confiscarea extinsă în valoare totală de 2.504.418 de lei. La nivel naţional, valoarea totală a bunurilor indisponibilizate şi a conturilor bancare poprite a fost de 12 miliarde de lei în 2015.
“Dacă examinăm informaţii le disponibile observăm că parchetele de pe lângă curţile de apel din Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Braşov şi Craiova au avut volumele cele mai mari de sechestre în anul 2015. La polul opus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a instituit o singură măsură asiguratorie, de 5.030 lei. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău ne-a comunicat că nu a dispus măsuri asigurătorii în 2015, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti nu ne-a comunicat datele solicitate”, arată autorii studiului.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în 2015 de parchetele de pe lângă tribunale, observăm că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti se distanţează net în ceea ce priveşte sechestrele dispuse la nivelul acestor categorii de parchete. După acesta, parchetele care au instituit cele mai importante măsuri asigurătorii au fost cele de pe lângă tribunalele Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Sălaj şi Gorj.
„Pe lângă DNA, măsurile asigurătorii semnificative sunt instituite mai degrabă de parchetele de pe lângă tribunale decât de cele de pe lângă curţi de apel, un lucru explicabil prin competenţă de investigare a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi de mică corupţie ce le aparţine. O altă observaţie relevanţă este că niciunul dintre cele 12 parchetele care au instituit măsuri asigurătorii semnificative nu este din Moldova”, mai arata autorii studiului.
Sursa: www.news.ro