Nu mai puţin de 13.500 de amendamente au fost depuse de parlamentari la legea bugetului pe 2013. Parlamentari ai Puterii şi parlamentari ai Opoziţiei.
Şi unii, şi alţii au simţit capitalul de imagine pe care îl pot acumula dintr-o dispută atât de arzătoare precum cea a repartizării banilor.
Cei din opoziţie, după atâta ostracizare şi punere la zid ani la rând, au simţit că în sfârşit au şansa să fie şi ei percepuţi drept „zânele bune”, care trag să obţină bani şi să respecte cererile primarilor din cele mai amărâte zone ale ţării. Dezamăgiţi că nu au fost luaţi în seamă, au recurs la gesturi extreme şi au ieşit din sală. Demers ce a adus mai degrabă a laşitate şi spălare pe mâini decât a eroism.
USL-iştii au încercat „să dreagă busuiocul” unui buget „de cârpeală”, şubrezit „pe ici, pe colo, în punctele esenţiale”, şi s-au întrecut şi ei în amendamentele depuse pentru tot felul de podeţe, drumuşoare sau săli de sport, de dans, de meditaţie.
Exerciţii de imagine ieftine, populiste şi la îndemâna tuturor.
Replici sarcastice, tăieri de microfoane, bravade şi ironii. Toate derulându-se de undeva de sus, de la un alt nivel decât cel al oamenilor pentru care se votează bugetul. Oameni care, de fapt, prin munca lor zilnică, dau procente consistente din salariu la stat. La susţinerea unui amendament prin care se solicitau 4.000 de lei pentru un obiectiv, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, răspunde „amuzat”: „Cât, 4.000 de lei? Am vorbit cu un coleg de aici, de la masa de prezidiu, care are la el 4.000 de lei să vi-i dea”. Balcanisme ieftine şi circ arogant, pe care şi le permit pe banii noştri nişte oameni pe care i-am votat. Parlamentari care au ajuns să nu mai discearnă valoarea leului. Lei drămuiţi de bieţi pensionari în fiecare drum la piaţă, ori de mămici nevoite să le asigure micuţilor o creştere curată din indemnizaţii de nimic. Exerciţii de imagine, de lipsă de respect şi de ipocrizie la nivel înalt.
