Psiholog Cristina Enescu: Cum să stimulăm dezvoltarea limbajului copiilor

Părinții care observă în cazul copiilor probleme de limbaj, stâlciri neobișnuite ale cuvintelor, rețineri în vorbire și blocaje psihice trebuie să se adreseze specialiștilor. Orice întârziere în formarea și corectarea vocabularului va îngreuna atât integrarea micuților în procesul de învățare, cât și tulburări de personalitate sau comportamentale. Care sunt cauzele care duc la insuficienta dezvoltare a limbajului la copii, dar și ce exerciții pot stimula vorbirea ne spune Cristina Enescu, psiholog clinician specialist.
Cum ne dăm seama că avem de-a face la copii cu o tulburare de limbaj sau o dezvoltare insuficientă?
Tulburările de limbaj, începând cu cele mai simple, spre exemplu diferitele forme de dislalie, provoacă la o anumită vârstă dezorganizarea personalității și dezordinii comportamentale.
Efectele negative ale tulburării de limbaj se manifestă începând de la rețineri în vorbire, inhibiție în activitate, blocaje psihice, ajungând la dezorganizarea personalității.
De accea, este necesar ca adulții să își petreacă cât mai mult timp de calitate cu cei mici, copiii având nevoie de interacțiune directă, să învețe să își exprime emoțiile și sentimentele atât verbal, cât și non-verbal, fără a implica limbajul “digital”, acesta din urmă ducând la neînțelegeri și la diferite probleme de relaționare și nu numai.
Corectarea limbajului prezintă o importanță deosebită nu numai pentru facilitarea comunicării și a integrării în procesul intructiv-educativ, dar și faptul că în funcție de gravitatea lor, tulburările de limbaj provoacă o serie de modificări negative la nivelul personalității și comportamentului.
Ce pot face părinții în astfel de situații?
Un aspect căruia trebuie să-i acordăm atenție este acela de a antrena în primul rând părinții, rudele și cadrele didactice, atât în descoperirea cauzelor tulburărilor de limbaj dar și în continuarea activității de corectare și efectuarea de exerciții.
Cărțile sunt principala sursă de stimulare, în special acum, când avem o diversitate în ceea ce privește colecțiile de cărți tematice: cărți cu animale sălbatice, animale domestice, obiecte de îmbrăcăminte, culori, numere, fructe, legume, forme geometrice, etc.
Lectura realizată de către părinți este foarte importantă în formarea vocabularului și nu numai. Părinții pot apela la lectură pornind de la o imagine, în care să implice direct și formarea anumitor emisii verbale ale copiilor.
Un alt aspect ar fi memorarea poeziilor scurte, de genul „Cățeluș cu părul creț” etc., care să facă plăcere copilului, respectiv poezii ce conțin cuvinte simple și clare, pe care copilul le poate asocia.
De aici putem extinde paleta la alte jocuri, cum ar fi:
– „Eu spun una, tu spui mai multe”, prin acest joc putem exprima cantitativ și corect singularul și pluralul;
– jocul „Fazan”, pentru dezvoltarea vocabularului și identificarea literelor;
– jocul „Alintarea cuvintelor”, prin găsirea diminutivelor;
– jocul „Mic-Mare”;
– jocul „Familia animalelor”, prin care copiii vor învăța că unele ființe se denumesc prin cuvinte  diferite, în funcție de gen. Exemplu: cocoș-găină-pui etc;
– jocul „Înșiruirea cuvintelor” se stabilește o litera și fiecare spune cât mai multe cuvinte care încep cu acea litera;
– jocul „Obiecte care au culoarea……”, prin care denumesc cuvinte potrivite culorii alese.
Prin joc totul devine mai ușor, învățarea și exercițiul devine o activitate plăcută.
Exemple de exerciții specific de logopedie:
Exerciții de gimnastică respiratorie, pentru educarea echilibrului dintre inspirație și expiratie.
Pentru respirația nonverbală:
–         pentru inspirație: mirose flori, parfumuri, etc;
–         pentru expiratie: șulfă aerul pe dosul mâinii;
Pentru respirația verbală este indicată pronunțarea vocalelor prelung, rar, fără efort în timpul unei expirații. Exemplu: ba, be, ăla etc.
Exerciții pentru emiterea onomatopeelor, astfel: cum face puiul: piu,piu, piu, cum face cățelul: ham, ham, ham, cum face șarpele: sssssss.
Toate corecțiile emisiilor se fac în fața oglinzii.
Care sunt cauzele care duc la această insuficientă dezvoltare a limbajului la copii?
Cauzele tulburărilor de limbaj pot fi multiple, astfel: probleme de natură medicală, slabă sau lipsa stimulării adecvate și la timpul potrivit, probleme de natură neuro-psihică, blocaje emoționale etc.
Care ar fi timpul adecvat de expunere a copiilor la tehnologie (tablete, telefon, laptop) și ce programe ar fi util să acceseze?
Din păcate, tehnologia zilelor noastre vine la pachet cu o inhibare a limbajului verbal, dispozitivele cu ecran nu fac altceva decât să excite cerebral și să inhibe dezvoltarea armonioasă.
De accea, este de preferat să limităm accesul copiilor la aceste gadgeturi și să-i antrenăm în diverse activități care presupun stimularea limbajului și nu numai.
Dacă părinții sunt dependenți de tablete, telefoane sau alte dispozitive încât nu oferă copiilor atenția cuvenită, aceștia sunt la rândul lor bariere în cadrul relației de comunicare, copiii vor urma astfel modelul și exemplul părinților, devenind și ei dependenți de tehnologie.
Ce metode și tehnici folosește un psiholog/logoped?
Corectarea se face printr-o gamă variată de metode și procedee, dar alegerea lor variază de la caz la caz, de tipul de deficiențe și gravitatea lor, de vârsta și nivelul de dezvoltare psihică, de etiologia și manifestarea acestora.
Creșterea comunicării electronice între copii, în detrimentul celei verbale, acutizează aceste probleme. Bâlbâiala, că exemplu, nu este neapărat înnăscută și are șanse mari de rezolvare doar în câteva luni, prin așa numitul procedeu de „reeducare” a creierului.
Fiecare minut petrecut de către copil cu aceste mijloace de „calmare și liniștire”, îngreunează dezvoltatea lor, capacitate de concentrare, atenția, etc.
Efectele tuturor dispozitivelor IT cu ecran, de tipul tabletă, telefon, laptop, calculator, televizor, au consecințe devastatoare asupra creierului uman și în special asupra copiilor.
Există situații în care anumiți copii refuză să comunice, să interacționeze cu cei din jur în detrimentul obiectelor tehnologice.  Există copii care „pot mânca”, doar în fața unei tablete sau a unui telefon mobil, grafica acestora fiind foarte agresivă, limbajul rapid, stimul vizual rapid/agresiv, sunete de diferite tonalități, etc.
Pentru cei mici, această avalanșă de imagini amestecate cu sunete nu face decât să inhibe anumite stări, trăiri și ulterior apar anumite tulburări de limbaj și de comportament.
Aceste dependențe sau obsesii ale copiilor pentru diferite gadgeturi, sunt alimentate de cele mai multe ori de către părinți. Când sunt în preajma copiilor părinții trebuie să limiteze accesul și interacțiunea directă a copiilor cu un astfel de gadget.
Ce fel de exerciții pot face părinții cu copiii acasă, pentru ca limbajul verbal să nu rămână în urma competențelor digitale pe care le dobândesc?
Exerciții ajutătoare pentru activitatea logopedică, care se referă la dezvoltarea motricității generale, a motricității aparatului fono-articulator, a reglării raportului dintre expir și inspir, a stimlularii capacității respiratorii, a dezvoltatii ritmului, a auzului fonematic etc.
Principala modalitate de stimulare a limbajului este jocul.
Iată anumite metode de stimulare pe grupe de vârstă:
– pentru copiii între 1-2 ani, dezvoltarea limbajului se face cu ajutorul repetițiilor, folosirea unui limbaj simplu cu pronunție clară și rară. Copilul trebuie să audă și să vadă formarea corectă și astfel când ne jucăm, trebuie să avem un contact direct și apropiat cu cei mici;
– pentru copiii între 2-3 ani, se merge pe stimulare prin imitație, exemplu:      „păpușă ta face nani” în locul sintagmei „păpușă nani”. Această etapă este importantă pentru extinderea vocabularului și astfel se pot folosi cântece însoțite de gesturi, exemplu:” Bate vântul frunzele”, etc
– pentru copiii între 3-4 ani, perioada întrebărilor trebuie exploatată la maxim prin oferirea de detalii, cum ar fi folosirea de propoziții compuse dar care să conțînă cuvinte simple “îți plac animalele sau jucăriile”, și  implicit folosirea cuvintelor de legătură.
– pentru copiii între 4-5 ani, se recomandă completarea unor povești, stimularea copiilor să povestească, să descrie imagini, să ghicească deznodământul unei povești, etc. Se poate astfel face inițierea în diferite jocuri că: Nu te supără frate, Piticot, etc.
– pentru copiii peste 6 ani, esențială este stimularea vorbirii curente prin interacțiune directă cu alți copii, jocuri de grup etc.  
Ce tip de activități sau jocuri ar fi potrivite pentru copii ca să-și exerseze vorbirea?
Printre cele mai însemnate jocuri putem enumera: jocurile în aer liber, suflarea de baloane de săpun, umflarea balonului etc.
Ce recomandări aveți pentru părinți pe această temă?
Dereglările de limbaj influențează negativ dezvoltatea de accea este importantă intervenția precoce și stabilirea medodelor individuale de intervenție specifică. Cu cât se intervine mai repede cu atât evoluția este mai rapidă și mai simplă.
Pentru că suntem de ceva timp în era tehnologiei și pentru ca aceasta să nu fie văzută ca un lucru rău, trebuie găsit un echilibru în ceea ce privește folosirea eficientă a acesteia.
Părinții sunt rugați să stabilească reguli pentru utilizarea acestor dispozitive, în privința duratei de utilizare și a momentului din zi .
Să stimuleze și să încurajeje mult mai mult activitățile fizice, sportul, joaca în natură, să încurajeze interacțiunea față în față cu alți copii sau cu membrii familiei.