Ce spune președinta Consiliului Județean Sibiu despre greva de la Aeroportul Internațional Sibiu

Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a avut prima reacție în cazul grevei de avertisment care a avut loc la Aeroportul Internațional Sibiu. Vă prezentăm mai jos declarațiile președintei Daniela Cîmpean.
În calitate de președintă a Consiliului Județean Sibiu, proprietar, finanțator și autoritate tutelară a Aeroportului Internațional Sibiu RA, regret că există în acest moment un conflict de muncă în cadrul regiei, datorat eșuării negocierilor privind încheierea unui nou contract colectiv de muncă. Cea mai importantă resursă a unei întreprinderi o reprezintă oamenii săi, cei a căror muncă, inteligență, creativitate și dăruire produc plus valoarea și bunurile, serviciile care fac ca acea companie să existe. În același timp, salariile trebuie să fie proporționale cu performanța și să fie sustenabile din punct de vedere economic. Acolo unde aceste lucruri au fost luate în considerare, beneficiile, atât pentru angajați cât și pentru angajatori și chiar beneficiarii serviciilor prestate de aeroport, nu au întârziat să apară. Comparând rezultatele raportate public de mai multe aeroporturi din țară – unele din aceiași categorie de importanță ca Sibiul sau cu care ne aflăm în competiție directă putem observa că ne situăm cu mult în urma acestora.
Astfel, Aeroportul George Enescu Bacău RA (aeroport de importanță regională ca și Sibiul), avea în 2014 un număr de 68 angajați, venituri de aproximativ 10 milioane și un profit brut de 2,4 milioane lei. În 2016, aeroportul realiza venituri de 12,7 milioane lei, profit brut aproape 3 milioane lei, operat de 85 angajați.
Aeroportul Iași RA avea în anul 2012 un număr de 76 angajați, cu care a obținut un venit total de aproximativ 8,5 milioane lei și un profit ceva mai mic de 5 mii de lei, aferente procesării a aproximativ 170 de mii de pasageri. În anul 2016, venitul a fost de peste 31 milioane lei, profitul brut de aproximativ 8 milioane lei, realizate cu munca și dăruirea a 99 angajați, aferente procesării a aproximativ 880.000 pasageri. În 2017, venitul a atins 40 de milioane lei, aeroportul a depășit pragul de 1 milion de pasageri și profitul a fost de aproximativ 2 milioane…de Euro.
În 2016 de pe Aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava (aeroport regional similar Sibiului) au zburat aproximativ 58.000 pasageri, aeroportul avea 50 de angajați, numărul acestora crescând cu 2 până în 2016, iar in 2017 traficul a ajuns la peste 260.000 pasageri.
La Sibiu, creșterea majora de trafic a adus o creștere minoră de profitabilitate a regiei. Din păcate, în mandatul fostului CA, cheltuielile au crescut măcar în ritmul în care au crescut veniturile, regia părând orientată mai degrabă spre a cheltui toți banii avuți la dispoziție, decât să obțină performanță. Din punct de vedere al traficului de pasageri stăm foarte bine, dacă ne comparam cu noi înșine (și la vremea respectivă am lăudat pe bună dreptate creșterile de trafic), însă dacă luăm în considerare ce s-a întâmplat pe aeroporturile echivalente sau concurente, constatăm că putem face mult mai mult.
Aeroportul Traian Vuia din Cluj a raportat profit în 2017 în valoare de 17 milioane lei, la peste 2 milioane pasageri procesați (creștere 50% față de 2015) având 345 de angajați. La Cluj un angajat deservește peste 5.800 pasageri procesați. La Sibiu, având astăzi peste 533.000 pasageri procesați anual și 161 angajați, revine un angajat la fiecare 3.303 pasageri procesați. La Iași, avem un angajat pentru fiecare 10.000 pasageri procesați, iar la Bacău traficul e la mică distanță față de Sibiu și au sub 100 de angajați. Până și la Suceava, o destinație sensibil mai puțin atractivă decât Sibiul, o parte din indicatorii economici sau de utilizare a muncii sunt superiori.
La Oradea, numărul de pasageri a crescut anul trecut față de 2016 cu 289% atingând cifra de 162.000, venitul lor este de aproximativ 6.000.000 lei pe an, o parte din „terminal” e realizat din module de container, dar realizează indici de profitabilitate similari cu Sibiul.
Din păcate, nu are nici o relevanță pentru nimeni să comparam salariile medii din diferite aeroporturi, fără să facem vreo legătură cu productivitatea sau valoarea adăugată adusă de munca ce este răsplătită prin salariu. În anul 2017 profitul mediu realizat de un angajat la aeroportul Sibiu a fost de 84 de lei/lună, în timp ce la Cluj (aeroport cu care suntem în competiție directă) avem peste 4.100 lei/angajat/lună, iar la Iași peste 7.500 lei/angajat/lună. Mai mult, la Cluj, Iași sau Bacău, profitul este real, realizat direct din activitatea regiei, în timp ce profitul nostru este de natură contabilă și contractuală, dat fiind faptul că înregistrăm pierdere operațională, a cărei valoare este subvenționată din banii publici.
Aeroportul Internațional Sibiu RA trebuie să devină o întreprindere publică profitabilă și eficientă, pentru a se menține în piața regionala care devine tot mai concurențială. Din 2018 se redeschide aeroportul din Târgu Mureș, iar vecinii noștri din Brașov se străduiesc să deschidă cât mai repede un aeroport regional. Craiova în sud se dezvoltă accelerat, iar autostrada face ca drumul spre Cluj sa fie mai rapid și mai ieftin pentru multă lume care înainte venea la Sibiu. Din anul 2024, aeroporturile nu mai pot primi ajutor de stat de la autoritățile tutelare, și vor trebui să fie întreprinderi stabile și profitabile.
Ceea ce încercăm să facem acum la aeroportul din Sibiu (cu întârziere de mulți ani față de București, Cluj, Timișoara, Iași, Bacău, etc.) nu e vreun experiment extravagant sau implementarea vreunei viziuni locale, politice sau nu, ci sunt operațiunile necesare și obligatorii de a orienta în sfârșit întreprinderea spre regulile economiei de competiție, spre eficiență și durabilitate. Pentru asta, dorim să ne bazăm nu doar pe sprijinul și corecta înțelegere a sibienilor pe care aeroportul îi deservește, ci și pe deplina cooperare a administratorilor, managerilor și angajaților de la Aeroportul Internațional Sibiu RA.
Mulțumesc tuturor angajaților, managerilor și administratorilor, a căror înțelegere și muncă dăruită a făcut ca aeroportul să funcționeze fără sincope sau întârzieri majore în timpul grevei de avertisment.