Articol de Romeo Petrașciuc și Cosmin Pal
Patru piese din patrimoniul românesc au fost furate, în 25 ianuarie, din Drents Museum din Assen (Olanda), unde erau expuse, în cadrul unei expoziții internaționale, începând cu vara anului trecut. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.e.n.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.e.n.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României. Piesele erau împrumutate de Muzeul Național de Istorie al României.
Olanda, raiul hoților obiectelor de artă
Recentul jaf din Drents Museum din Assen scoate la iveală o problemă pe care Olanda continuă să o ignore: securitatea muzeelor. Deși Olanda are o mare bogăție culturală și artistică, securitatea muzeelor este uneori neglijată. În aceeași vreme în care, să nu uităm, Olanda era printre puținele țări care se opuneau intrării României în Shengen, invocând tocmai… lacune de securitate.
În 2002, două tablouri au fost furate din Muzeul van Gogh din Amsterdam. Hoții au intrat în muzeu folosind o scară, au spart o fereastră și apoi au dispărut cu operele de artă. Poliția italiană a descoperit, în 2016, că cele două tablouri erau într-o fermă de lângă Napoli, existând teoria că acestea ar fi fost ori furate, ori cumpărate de Camorra, mafia napoletană.
În 2012, Muzeul Kunsthal din Rotterdam (Olanda) a fost victima unuia dintre cele mai celebre furturi de opere de artă din istorie, în care au fost implicați și cetățeni români. Șapte tablouri au fost furate din celebrul muzeu olandez, iar experții au stabilit că valoarea lucrărilor furate se situa între 26 și 100 de milioane de dolari. Deși alarma s-a declanșat imediat, hoții au reușit să iasă după 2 minute și 48 de secunde. În muzeu existau peste o sută de opere de artă, în acel moment. Nu au existat însă, nici atunci paznici înarmați.
Tablourile au fost ascunse în mai multe locuri din România, în timp ce hoții au încercat să le vândă, fiind ajutați de familiile lor. Văzând că nu au cum să le valorifice și fiind speriați de ancheta Poliției, hoții au decis să ardă operele de artă cu o valoare de zeci de milioane de dolari. Potrivit anchetatorilor, au fost arse trei sau patru tablouri, celelalte opere de artă fiind de negăsit. Hoții români nu erau specializați în furturi de opere de artă, dar au reușit să intre și să iasă din muzeul olandez, ceea ce demonstrează cât de fragilă este securitatea operelor de artă. De asemenea, hoții au reușit să scoată operele furate din Olanda fără nicio problemă la frontieră, deși Poliția începuse deja ancheta.
În 2020, în timpul pandemiei, când muzeele și-au închis ușile, a dispărut lucrarea „The parsonage Garden at Nuenen in Spring”, realizată de Van Gogh în 1884. Într-o noapte, un hoț a spart o ușă de sticlă și apoi a plecat cu tabloul, folosind o motocicletă. Lucrarea a fost găsită după 3 ani.
România, o „tradiție” în materie de furt din patromoniul național
Opere de artă inestimabile au fost mereu ținta unor jafuri celebre și în România. Unele au fost recuperate, dar altele au rămas pierdute pentru totdeauna. Chiar Cloșca cu puii de aur a fost furată în 1875 de la Muzeul Național de un student acrobat care a coborât prin tavan chiar în seara de Crăciun. Hoțul a fost prins repede, însă nu înainte de a vinde unul dintre puii de aur unui ceasornicar, care l-a topit.
Furtul pieselor dacice din tezaurul României deține toate elementele unui jaf care să intre în istorie. La acest moment, în muzeele României se află 33, 8 milioane de obiecte, de care au grijă 7500 oameni, potrivit Institutului Național de Statistică.
În ultimele trei decenii au avut loc sute de furturi de obiecte patrimoniale din muzeele, universitățile sau bisericile din România. Pe site-ul Poliției Române sunt anunțate și expuse 894 de obiecte (inclusiv coiful și brățările în discuție), în marea majoritate picturi, statuete sau cărți bisericești vechi, dispărute de mai bine de zece ani. Încă 425 de bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal sunt înregistrate și la Institutul Național al Patrimoniului.
Printre picturile unor artiști celebri români, care au fost declarate furate, se numără „Moș din Brebu” (Luchian Ștefan), furat pe 14 octombrie 2022, „Bujorel” (Nicolae Grigorescu), pe 16 decembrie 2021, în aceeași zi cu „Narcise și lalele” (Theodor Pallady) etc. Mai vechi sunt furturile de icoane și cărți vechi din bisericile din țară. Printre ele, se numără Cazania lui Varlaam (Iași, 1643), sau „Evanghelia de la Blaj” (1817), ambele furate din parohii hunedorene. Ducații de aur din Tezaurul de la Dudașul Schelei au fost sustrași în prima zi din 2013, „Portret de femeie”, atribuit artistului Ștefan Luchian, a dispărut în 2013, replica după piesa „Rugăciune” realizată de Constantin Brancuși a dispărut în 2005.
Cel mai mare jaf dintr-un muzeu din România a avut loc la Sibiu
Cel mai mare jaf dintr-un muzeu din România a avut loc la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, în 1968, când la conducerea țării se afla, deja de trei ani, Nicolae Ceaușescu. Jaful s-a petrecut în noaptea de 26/27 mai 1968, când au dispărut opt lucrări de pictură europeană, estimate pe atunci la 25 de milioane de dolari. Conform minneapolisfed.org, la valoarea de astăzi a dolarului, tablourile respective ar valora de cel puțin 9 ori mai mult, adică 225 de milioane de dolari.
Cele opt opere furate sunt: Anton van Dyck – „Moartea Cleopatrei”, Frans van Mieris cel Bătrân – „Bărbat cu pipă la fereastră”, Jorg Breu – „Portret de bărbat”, anonim german – „Bărbat cu haină de blană”, Christoph Amberger – „Portret de bărbat”, Tiziano Vecellio da Cadore – „Ecce homo”, Rosalba Carriera – „Portretul unei tinere femei” (o miniatură pictată pe fildeş), şi, cel mai valoros tablou, evaluat la 25 de milioane de dolari, „Bărbat cu craniu în mână”.
Muzeul nu dispunea de sistem de alarmă şi de protecţie a exponatelor. Autorii furtului, care nu au fost descoperiţi niciodată, au intrat în muzeu într-o zi de duminică, pe 26 mai 1968, şi s-au ascuns în clădire, operând în timpul nopţii. Angajaţii muzeului au descoperit că s-au furat capodoperele abia marţi, lunea muzeul fiind închis.
Cel care a alertat autorităţile, Theodor Ionescu, a devenit şi principalul suspect al miliţienilor, urmând apoi să fie condamnat pentru alte fapte. El a fost și cel care a descoperit, la începutul anilor ’60, tablouri ale lui Tizian, Anton van Dyck, Amberger, Giorgione, Jordaens, Andrea Celesti, lucrări despre care nu se ştia că se află în Muzeul Brukenthal. Ancheta, începută imediat, a continuat până în 1972, însă fără rezultate. Zvonurile din acea perioadă sugerau că jaful ar fi fost orhestrat de Securitate, iar tablourile ar fi fost scoase din țară pe cale diplomatică, ajungând în Germania sau America. După 30 de ani, în 1998, patru dintre tablouri au fost recuperate.
Fostul președinte Emil Constantinescu povestește cum au fost găsite tablourile și cum au fost returnate României în timpul mandatului său la Cotroceni. Relatarea sa se găsește pe o bandă, în arhivele Radio România Actualități. „Mi s-a adus la cunoștință că instituția vamală din SUA a ajuns în posesia a patru tablouri din Colecția Brukenthal, furate în 1968.
În 1998, un colecționar din SUA a trimis spre evaluare două tablouri unei galerii din New York. Galeristul, constatând că fac parte din Școala Flamandă, le-a fotografiat și a trimis fotografiile Institutului de Istoria Artei din Haga. Directorul Institutului a recunoscut în fotografii tabloul «Bărbat cu craniu» ca făcând parte din seria celor furate de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. I-a scris domnului dr. Alexandru Lungu, directorul Muzeului Brukenthal. Acesta a cerut sprijinul UNESCO și totul a căpătat o turnură internațională. Noi am cerut, prin Ministerul de Interne, să se facă o sesizare prin Interpol. Agenții Serviciului Vamal american au luat legătura cu galeristul din New York care a furnizat date privind numele colecționarului care încercase să vândă tablourile.
Tablourile au fost confiscate”, a relatat fostul președinte al României. După doi ani de corespondențe pe cale diplomatică, cele patru tablouri au fost aduse cu avionul prezidenţial în România și redate Muzeului Brukenthal.
Până în prezent, în ciuda eforturilor autorităților, misterul autorilor jafului rămâne nerezolvat. Nu există răspunsuri relevante cu privire la identitatea celor care au comis furtul. Potrivit unor vechi ofițeri de poliție și securitate, nu e exclus ca în furtul de la Muzeul Brukenthal să fi fost implicate persoane importante ale momentului: colecționari de artă, un lider PCR, ofițeri de Securitate etc.
Cele mai importante furturi de patrimoniu din Sibiu din ultimele trei decenii
De la Revoluție, județul Sibiu nu s-a mai confruntat cu mari furturi de obiecte de patrimoniu național, asemeni tablourilor furate de la Muzeul Brukenthal. Totuși, au mai existat câteva episoade importante de furturi din patrimoniul cultural național sibian, redate de presa locală și națională. Din fericire pentru patrimoniul sibian, mare parte dintre obiectele de patrimoniu au fost recuperate cu ajutorul polițiștilor sibieni și specialiștilor în patrimoniu din instituțiile sibiene.
Cele mai vizate de infractori au fost bisericile evanghelice din județul Sibiu, care adăpostesc piese și obiecte de patrimoniu extrem de valoroase pe piața de artefacte. Odată cu plecarea sașilor din Sibiu, la începutul anilor 90, bisericile evanghelice din mai multe localități din județul Sibiu au rămas închise și nesupravegheate, favorizând astfel furturile din interiorul acestora.
Totodată, în cazul unor biserici evanghelice, cei care au avut grijă de acestea au fost destul de în vârstă, iar vigilența acestor nu a ajutat deloc la preîntâmpinarea furturilor. S-au întâmplat câteva cazuri în care administratorii unor biserici evanghelice au descoperit furtul sau dispariția unor obiecte de cult abia după câteva luni sau chiar câțiva ani.
Cu toate că Consistoriul Evanghelic Sibiu a încercat să administreze cât mai bine bisericile evanghelice, lipsa fondurilor necesare și personalul redus au făcut ca în anii 90 aceste biserici să fie jefuite sau, chiar mai rău, deteriorate extrem de mult. Aceasta în condițiile în care județul Sibiu deține un număr foarte însemnat de monumente istorice, situându-ne printre primele județe din România în acest sens.
Astfel, un caz important de furt s-a petrecut în iulie 2016, când a dispărut crucea de procesiune din Biserica Evanghelică din Cisnădie. Acesta era expusă în cadrul muzeului, iar valoarea de inventar era de aproape 15.000 de lei. Din fericire, polițiștii sibieni au reușit să recupereze obiectul de cult câțiva ani mai târziu, iar apoi acesta a fost clasat ca obiect de tezaur.
Acum, crucea se află în muzeul din Casa Teutch. Obiectul are o valoare deosebită, întrucât se crede că a fost adusă de către primii reprezentanţi ai comunităţii săseşti stabiliţi în Transilvania. Crucea procesională recuperată se afla în inventarul Bisericii Evanghelice din Cisnădie din anul 1911, dată la care a fost descoperită în osuarul lăcaşului de cult, aflat în subsolul unei vechi capele din imediata apropiere a bisericii. Această piesă a fost confecţionată în secolul al XIII-lea într-un atelier din vestul Europei şi are o valoare artistică excepțională prin compoziția sa iconografică și decorativă, caracteristice stilului gotic timpuriu.
Un alt furt a fost cel referitor la sustragerea clopotului din Biserica evanghelică din satul Dobârca, orașul Miercurea Sibiului, în 2011. Acesta a fost realizat în 1926 și avea o greutate de 360 kg. Tot referitor la biserica evanghelică din Dobârca, s-a produs și un furt de cărți religioase în limba germană. În cele din urmă, bunurile au fost recuperate.
Din păcate, au existat și cazuri de furturi în care autorii au fost prinși, însă bunurile nu au mai fost recuperate niciodată. În aceste cazuri se înscriu și tuburile de orgă sustrase în 2019 din biserica evanghelică din comuna Slimnic. Aceste tuburi nu au mai fost recuperate, deoarece au fost topite. Staniul, materialul din care au fost confecționate, a fost folosit pentru îmbinarea unor scocuri. Valoarea de inventar a acestor tuburi de orgă era de aproape 10.000 de euro.
Un alt furt asemănător a fost cel din satul Alma Vii, din 2012, unde tuburile din orga bisericii evanghelice au fost sustrase. Valoarea acestor tuburi era estimată la 30-40.000 de euro. Din fericire, bunurile au fost recuperate.
Un alt eveniment de acest gen s-a petrecut, în 2013, la Biserica Evanghelică din satul Șoala, comuna Axente Sever. Și aici au dispărut tuburile de la orga din biserică. Dispariția tuburilor a fost constatată câțiva ani mai târziu, deoarece slujbele aici erau destul de rare.
Un alt exemplu este potirul de alamă ce a fost furat din Biserica Romano-Catolică din municipiul Mediaș, în 2010. Valoarea de inventar a fost de 1.000 de lei.
Nici patrimoniul cultural din bisericile ortodoxe din județul Sibiu nu a scăpat de atenția infractorilor. Astfel, în mai 2013, a fost furat chivotul, două cruci de binecuvântare și o cădelniță de la Biserica ortodoxă din comuna Laslea. Valoarea prejudiciului din momentul furtului era de 10.000 de lei. Ulterior, obiectele de cult au fost recuperate. Per total, valoarea bunurilor din județul Sibiu care au făcut obiectul acestor furturi se cifrează spre aproape 100.000 de euro.
La Muzeul Astra au avut loc doar vandalizări
Din 1990 și până în prezent, furturile din patrimoniul cultural național au ocolit Complexul Național Muzeal ASTRA, din Dumbrava Sibiului. Totuși, de-a lungul timpului au existat și câteva tentative de distrugere a gospodăriilor clasate ca monumente istorice.
Astfel, spre sfârșitul anilor 90 a existat un caz de distrugere a câtorva gospodării. Un grup de tineri a scăpat de vigilența paznicilor muzeului și în cursul nopții au vandalizat câteva gospodării. Au rupt ușile și au deteriorat câteva obiecte de patrioniu din aceste gopodării. Potrivit reprezentanților Muzeului Astra, din 2000 și până în prezent, nu s-a înregistrat nicuiun furt din patromoniul cultural național aflat în administrarea CNM Astra.
Cea mai are problemă în județ o reprezintă intervențiile ilegale asupra patrimoniului cultural național
Una dintre cele mai stringente probleme referitoare la patrimoniul cultural național din județul Sibiu este intervenția neautorizată asupra monumentelor istorice. În acest sens, polițiștii sibieni specializați pe patrimoniul cultural național din cadrul IPJ Sibiu întocmesc anual, zeci de dosare penale pentru aceste intervenții neautorizate.
Sibiul 100% vă prezintă situația dosarelor întocmite de polițiștii sibieni din 2006 până în prezent. În unii ani au existat și peste 100 de dosare înregistrate la IPJ Sibiu. Situația dosarelor înregistrate la IPJ Sibiu este preluată din raportul întocmit de reprezentanții IPJ Sibiu pentru Zilelor Europene ale Patrimoniului, ce se aniversează, în fiecare an, în luna septembrie.
Aceasta a fost prezentată de ofiţerul specialist în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu – Serviciul de Investigaţii Criminale, comisar şef de poliţie Radu Părean.
