Orice reacţie anormală apărută după ingestia unui aliment este definită ca reacţie adversă alimentară. Aceste reacţii, care se manifestă printr-o mare varietate de simptome, pot afecta diferite organe, iar diagnosticul etiologic este adesea greu de stabilit. Nu toate reacţiile adverse la alimente pot fi considerate ,,alergii” alimentare, deoarece doar o parte se produc prin mecanism imunologic, de hipersensibilizare sau alergic propriu-zis, restul fiind reacţii de intoleranţă alimentară (toxice sau prin alte mecanisme etiopatogenice). Din punct de vedere etiopatogenic, există două mari categorii de reacţii adverse la alimente: 1. reacţii de intoleranţă alimentară, care reprezintă cea mai mare parte a reacţiilor adverse la alimente şi care apar la toţi indivizii care consumă o cantitate suficientă dintr-un aliment şi 2. reacţii de hipersensibilitate alimentară, alergice Ig.E mediate) sau imun-mediate, care apar doar la indivizii susceptibili. Simptomele sunt caracteristice tipului I de hipersensibilitate imediată, iar pozitivitatea testelor cutanate (skin prick test) şi a IgE specifice (RAST) pentru alimentul incriminat se coroborează cu mecanismele IgE- mediate. Sindroamele IgE- mediate determinate de alimente sunt relativ uşor de recunoscut, de aceea doar în unele situaţii ele trebuie confirmate prin teste de provocare. Acestea sunt: 1. Sindroame gastro-intestinale: hipersensibilitatea imediată gastro-intestinală (greaţă, vărsături, colici, diaree); sindromul de alergie orală; colici infantile; eozinofilia gastro-intestinală şi reflux gastro-esofagian, 2. Sindroamele respiratorii: rinita; astmul bronşsic şi hiperactivitatea bronşică nespecifică; otita medie seroasă; sindromul Heiner (hemosideroza pulmonară), 3. Sindroame cutanate: urticaria acută / angioedemul acut; urticaria cronică / angioedemul cronic; dermatita atopică, 4. Anafilaxia. Toate reacţiile adverse la alimente afectează în măsură variabilă calitatea vieţii şi impun regimuri de evitare a alimentelor incriminate pentru toată viaţa. Dintre acestea, reacţiile alegice IgE- mediate, prin riscul de apariţie a reacţiilor anafilactice potenţial fatale, necesită o abordare terapeutică mai activă. Majoritatea reacţiilor alergice la alimente sunt autolimitate sau relativ uşor de tratat cu antihistaminice şi injectare de adrenalină în forme anafilactice severe. Dr. MAILAT MIOARA, Medic Primar Alergologie şi Imunologie Clinică
Cele mai citite
Ultimele știri
ULTIMA ORĂ: O nouă regulă în toate magazinele din România începând de duminică, 11 mai 2025
Începând de duminică, 11 mai 2025, ANPC impune o nouă regulă în toate magazinele din România care vând produse...
Articolul precedent