De la revenirea din Franța, medicul Victor Costache a revoluționat chirurgia cardiovasculară, realizând operații pe cord prin tehnici minim invazive, proceduri realizate fără tăierea sternului. De altfel, pentru reușitele sale în domeniul chirurgiei endovasculare aortice va fi consemnat și în Cartea Recordurilor. Care sunt factorii care contribuie la realizarea intervențiilor chirurgicale în premieră în România, cine beneficiază în prezent de decontarea operațiilor la inimă de către stat și ce perspective de dezvoltare s-ar impune în sfera chirugiei inimii aflăm dintr-un interviu acordat pentru cititiorii ziarului Sibiu 100%.
Ce înseamnă această operație pentru care ați intrat în Cartea Recordurilor? Ce ați făcut diferit sau mai bine față de alți colegi de-ai dumneavostră?
Importantă nu este această operație, care a fost realizată acum 3 ani de zile, iar anul acesta probabil Cartea Recordurilor a preluat-o de la revista de terapie internațională endovasculară în care a fost publicată, ci important este că de atunci s-au mai realizat încă 20 de astfel de operații cu succes. Rezultatul este că avem un program de chirurgie endovasculară aortică foarte avansat, cu rezultate foarte, foarte bune în Sibiu.
Care este rata de reușită a operațiilor cardiovasculare pe care le-ați realizat de-a lungul timpului?
Din fericire, datorită progreselor tehnologice și a experienței echipei noastre, precum și a faptului că am introdus tehnicile cardiovasculare si endovasculare minim invazive, rata de reușită este foarte mare, mortalitatea în centrul nostru fiind undeva de 1%.
Care sunt factorii care contribuie la faptul că dumneavoastră reușiți să realizați foarte multe intervenții chirurgicale în premieră în România?
Este vorba despre o muncă de echipă, la care se adaugă faptul că în timpul șederii și trainingului în Franța, de aproximativ 12 ani, am interacționat cu chirurgi de elită atât din Franța, cât și din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Suntem în permanentă legătură, o parte din ei vin și la Sibiu, avem colaborări insituționale prin Universitatea din Sibiu cu mari chirurgi cum ar fi Rodney White din SUA, Sherif Sultan din Irlanda sau dr. Young din Amsterdam. Astfel, ținând legătura cu aceste personalități, suntem în permanență conectați la noutățile chirurgiei cardiovasculare pe plan mondial.
Cum apreciați finanțarea de la Casa de Asigurări de Sănătate – în ce măsură reușiți să acoperiți solicitările pacienților?
Din 2017, pacienții sibieni beneficiază de o rambursare prin Programul Național de Chirurgie Cardiovasculară. Deocamdată, vorbim despre pacienții adulți. Rămâne să avansăm cu finanțarea programului de chirurgie cardiovasculară la copii. Din păcate, în acest moment operăm 40-50 de copii pe an numai prin mila publică, prin banii pe care reusim să îi strângem prin campanii în Fundația Polisano și sperăm ca pe viitor aceste intervenții vor putea fi asigurate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ce șanse sunt pentru ca în viitor un număr cât mai mare de pacienți să beneficieze de operații decontate de stat?
Nu știu, deoarece nu sunt cel care face bugetul pentru sănătate și cu atât mai puțin pentru bolile cardiovasculare. Știu doar că bugetul este insuficient, este ridicol de mic. În condițiile în care 60% din români mor din cauza bolilor cardiovasculare, finanțarea acestora este undeva sub 5% din bugetul pe sănătate, o nedreptate strigătoare la cer care este răspunzătoare de situația dezastruoasă a mortalității în spitalele din România.
Practic, decontarea operațiilor de către stat se face doar pentru pacienții care se tratează pe bază de programare. Ce se întâmplă cu cazurile de urgență, pot să fie operați numai contra cost?
Da, ați atins un subiect nevralgic. Dacă pentru pacienții programați intervențiile se realizează prin programele naționale ale Casei, toate intervențiile în urgență se fac prin programele Ministerului Sănătății, care au o structură pe Departamentul de Situații de Urgență care gestionează aceste programe. Această structură a refuzat de 4 ani de zile să deconteze vreo intervenție în urgență realizată în centrul nostru de boli cardiovasculare, care este singurul centru de profil care poate să gestioneze, de exemplu, programul de infarct miocardic, iar această situație este aberantă. Acest lucru se întâmplă la nivel național, vedem o discriminare. Deși există necesarul, sunt foarte multe urgențe pe plan cardiovascular și avem și spitale în țară care le pot trata, spitalele private sunt discriminate de către structura de urgență din Ministerul Sănătății și, în final, pacienții sunt cei discriminați.
Dumneavoastră v-ați specializat în Franța. Ce lucruri utile ar putea fi preluate și în sistemul medical românesc în domeniul cardiologiei?
S-ar putea foarte ușor ameliora situația și în sistemul sanitar dacă s-ar aplica niște reguli de organizare a unui sistem sanitar din țările civilizate, cum sunt Franța sau Germania. Ar trebui să se respecte principiul care chiar este scris în legea sănătății de la noi, dar care nu se respectă – acela ca banii asiguraților să urmeze pacientul, și nu bunul plac al anumitor funcționari dintr-o structură sau alta. Astfel s-ar putea gira mult mai eficient fondurile, s-ar evita cheltuielile inutile si ar fi decontate intervențiile în spitalele care le realizează cu adevărat.
Ce perspective de dezvoltare considerați că s-ar impune în sfera Chirurgiei Inimii?
În ultimii ani trăim o adevărată revoluție tehnologică pe plan mondial, în care s-au dezvoltat foarte mult tehnicile de chirurgie cardiovasculară minim invazivă, prin care se evită tăierea sternurilor, însă, din păcate, la ora actuală sunt sub 5% din chirurgi care le practică. Cred că toată lumea ar avea de câștigat și pacienții în primul rând dacă s-ar implementa aceste tehnici la scară largă. De asta trebuie să ameliorăm și programul de formare a medicilor rezidenți pe această specialitate. Din păcate, medicii rezidenți nu au acces la formare în spitalele de excelență unde se practică aceste intervenții, fiind private. Și acest lucru se întâmplă din cauza legislației deficitare. Astfel, tinerii medici care ar trebui să genereze schimbarea nu sunt lăsați să o facă, blocându-se formarea lor profesională.
Ce să facă oamenii ca să aibă o inimă sănătoasă? Oferiți-ne câteva sfaturi!
Din fericire, lucrurile sunt simple. Totul începe cu o alimentație sănătoasă și, contrar tradiției, contrar părerilor preconcepute, nu neapărat grăsimile sunt cel mai mare dușman al sistem cardiovascular, ci dulciurile, în special cele mai rafinate, cu mulți compuși sintetici, mâncarea de tip fast-food și băuturile carbogazoase sintetice. Evitarea acestora, combinată cu un stil de viață sănătos, cu mult sport, efort fizic – aproximativ o medie de o oră pe zi – va duce la o scădere dramatică, în sensul bun, desigur, a bolilor cardiovasculare.
