Încălzirea globală, indiferent de cauzele care stau la baza ei, este o certitudine pentru Sibiu. Aici, meteorologii au măsurat variații de temperatură medii care demonstrează o tendință termică.
Temperaturile din ultimii 20 ani au înregistrat fluctuații semnificative, în mulți dintre ei fiind consemnate anomalii climatologice. În același timp, rata de încălzire în ultimii 98 de ani a fost de 1,075°C. Media de puțin peste 1 grad poate părea infimă, dar ea ascunde posibile efecte pentru mediul înconjurător pe care nu le percepem. Printre cei mai călduroși ani, alături de 2018 au fost 2007, 2008, 2009, 2012, 2013, 2014 și 2015.
Anul 1920 este luat ca reper pentru că de atunci există o bază de date, practic putem vorbi despre primele măsurători care există în arhive. Administrația Națională de Meteorologie funcționează din anul 1884, anul acesta, în luna noiembrie, urmând a se sărbători 135 de ani de la înființare.
„La Sibiu, media anuală a temperaturii aerului în anul 2018 a fost de 10,825°C, fiind cea mai mare valoare din anul 1920 până în prezent, conform înregistrărilor de la stația meteorologică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Temperatura medie a aerului din anul 2018 depășește cu 1,938°C norma climatologică în vigoare – media multianuală din perioada 1981 – 2010”, spune Elena Mioara Fodor, director Executiv al Centrului Meteorologic Regional Transilvania-Sud.
Care este motivul dat de meteorologi pentru acest fenomen? Încălzirea globală.
Așadar, din datele obținute de la meteorologii sibieni aflăm că tocmai s-a încheiat cel mai călduros an din ultimii aproape 100 de ani, acesta fiind urmat îndeaproape de 2014 (10,8°C). Analizând topul celor mai călduroși zece ani din perioada 1920 – 2018, se remarcă faptul că opt dintre aceștia aparțin intervalului 2000 – 2018. Mai mult, pe parcursul ultimilor 20 de ani, de multe ori stațiile meteorologice au înregistrat anomalii ale temperaturilor medii anuale față de media multianuală pe întregul interval 1920 – 2018.
Elena Mioara Fodor spune că, la nivel lunar, în anul 2018 toate cele 12 luni au înregistrat abateri termice lunare pozitive cuprinse între 0,2 și 5,4°C, față de intervalul 1981– 2010. De asemenea, în anul 2018 a fost cea mai călduroasă lună aprilie, a doua cea mai călduroasă lună mai şi a patra cea mai călduroasă lună august din 1920 până în prezent.
Cantitatea anuală de precipitații din anul 2018, pentru staţia meteorologică Sibiu, a fost de 670,5 mm – cu 6,6 % mai mare decât normala climatologică (1981–2010). Abaterea cantității lunare de precipitații a fost pozitivă în 5 din cele 12 luni, oscilând între 28% în iulie și 165% în iunie, iar abateri negative s-au înregistrat în restul lunilor, oscilând între 6% în noiembrie și 64% în aprilie.
„Cel mai important factor care stă la baza estimărilor făcute de cercetători și anume că cel puțin în următorii patru ani, perioada de arsiță ar putea deveni o trăsătură caracteristică a climei, la nivel mondial, este înmulțirea evenimentelor de căldură extremă. De la schimbările bruște de temperatură, până la fenomenele meteo extreme tot mai des întâlnite, observăm cu ochiul liber, că vremea suferă schimbări dramatice.Temperaturile extreme prezintă un risc ecologic ce poate avea un impact important asupra mediului, agriculturii și sănătății umane. Vremea și clima ne provoacă să acționăm inteligent!”, mai spune directorul executiv al CMR Transilvania Sud.
În România sunt 7 Centre Meteorologice Regionale care funcționează din anul 1999. Centrul Meteorologic Regional „Transilvania Sud”, este cel situat pe strada Someșului, din Sibiu, iar acesta se ocupă de monitorizarea vremii din șase județe (Sibiu, Brașov, Alba, Mureș, Harghita și Covasna).
Județul nostru are șase stații meteo la Sibiu, Păltiniș, Boița, Dumbrăveni și Bâlea Lac.
