Deși au avut finanțarea asigurată printr-un contract cu Banca Mondială, mai multe școli din Sibiu așteaptă de peste 10 ani să poată continua lucrările de modernizare, din cauza lipsei de decizie a guvernelor, care au renunțat la banii BM și nu mai vor să finanțeze lucrările rămase neterminate.
În trecut, România s-a angajat, în cadrul unui contract de împrumut cu Banca Mondială, să crească nivelul educației, prin amenajarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ. Autoritățile de la București au rupt înțelegerea, iar, la final, cei care au avut de suferit au fost profesorii, părinții, dar, în primul rând, copiii. În județul Sibiu există cinci școli a căror construcție a început în urmă cu mai bine de 10 ani, însă lucrările au fost stopate din lipsă de fonduri, iar unitățile de învățământ funcționează absurd și în afara legii. Fenomenul este cunoscut de la cel mai înalt nivel – Guvern și implicit Ministerul Educației – până la cel de jos, administrațiile municipale și locale. Dar, de-a lungul timpului, cei care împart banii au avut alte priorități, școala fiind trecută la… și altele.
Campusul Școlar din Comuna Cristian
Un argument al celor arătate mai sus este Campusul Școlar din Comuna Cristian. În baza unor programe naționale, încă din luna august 2007, adică în urmă cu 12 ani, în această comună sibiană ar fi trebuit construită o Școală de Arte și Meserii. Această unitate ar fi putut veni în spijinul județului Sibiu, dar și a țării, dacă totul mergea așa cum a fost prevăzut pe hârtie. Valoarea proiectului s-a ridicat, la acea vreme, la suma de 11,5 milioane de euro, iar fondurile menite să dea viață proiectului ar fi trebuit alocate din bugetele locale și guvernamentale. Numai că, dacă edilul de atunci și-a făcut datoria, Guvernul și Ministerul Educației au închis ochii și, mai grav, pușculița. Potrivit viceprimarului comunei Cristian, Gheorge Pipernea, „investiția prevedea întinderea campusului pe o suprafață de 25 ha. Ar fi trebuit să se construiască o școală cu 24 de săli de clasă, o cantină, un internat cu o capacitate 300 de locuri, garsoniere pentru cadrele didactice, un parc sportiv, o microfermă, ateliere pentru producția de lapte și carne, dar și sere”. Edilul de atunci și-a îndeplinit obligația. A alocat de la bugetul local, aproximativ de 2,5 milioane de lei pentru investiți în infrastructură, drumuri, căi de acces, rețea de canalizare și împrejmuirea celor 25 ha de teren. Acum, mărturisește viceprimarul Pipernea, „avem de nevoie de mai mult de 15 milioane de Euro. Toate s-au scumpit. De la materialele de construcții, până la mâna de muncă. Chiar dacă am găsi muncitori, salariile acestora au crescut, iar ca să-i plătim avem nevoie de bani”.
Solicitări fără răspuns
În acest moment, în loc să administreze un campus școlar, Primăria Cristian desțelenește și igienizează un teren de 25 de hectare în care s-au băgat degeaba 2.500.000 de lei. An de an, administrația a făcut numeroase adrese și solicitări către Guvern și minister, cu privire la proiectul neterminat. Nu a primit niciun răspuns și nicio explicație. Rareori, pe o hârtie cu antent pompos erau așternute cuvinte seci „vom avea în vedere solicitarea dumneavoastră”, și…atât. „Păcat că o astfel de investiție nu a fost finalizată. De aici puteau ieși sute, mii de muncitori, care deserveau un întreg județ”, a cocluzionat viceprimarul George Pipernea.
Școala din Brădeni
O construcție frumoasă, dar în care, potrivit legii, cursurile nu ar trebui ținute pentru că, potrivit ISU, școala funcționează „într-un paradox”, adică, în afara legi. Numai directorul unității, Grigore Moga, știe câți kilometri a bătut și cât de mult și-a răcit gura, câte documente și solicitări a scris, câte explicații a dat și cât ajutor a cerut pentru finalizarea școlii din Brădeni.
„Lucrările au demarat în iulie 2014, iar din lipsă de fonduri au fost stopate, în august 2015. Am primit fondurile de la Banca Mondială, în valoare de 552.058 Euro. Mai aveam nevoie de 110.000 de Euro, bani pe care Guvernul României s-a obligat prin document să îi aloce. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. Cu chin, cu vai, am reușit, în luna noiembrie 2015, să obținem de la Consiliul Județean 10.000 de Euro pentru achiziționarea a două centrale termice ca să rezolvăm încălzirea centrală”. Mai sunt necesari 95.000 de Euro pentru a fi în regulă. De patru ani, nu au fost găsite sursele și resursele din care pot fi alocați acești bani școlii. Cât despre răspunsuri la strigătele de disperare, nu mai vorbim. „Suntem prea mărunți și prea de la margine ca să ni se dea explicații de la Guvern și nici nu-mi făceam iluzii că ne vor da vreo explicație. Doar în ultima vreme, sătui probabil de insistențele noastre, am primit un răspuns…NU SE POATE”, ne-a declarat Moga, directorul Școlii Gimnaziale din Brădeni.
Guvernul nu și-a respectat obligațiile
Explicația pentru care școlile sunt obligate să încalce legea, iar copiii sunt în nesiguranță este simplă. Între Guvernul Român și Banca Mondială a existat un contract de împrumut pentru modernizarea școlilor. Instituția bancară a început să vireze banii în contul Executivului, bani prin care au fost demarate lucrările de construcție și de modernizare pentru un număr mare de școli. Numai că, după niște calcule făcute, Guvernul și-a dat seama că împrumutul făcut la Banca Mondială dă peste cap deficitul de 3 la sută și a decis anularea contractului. Totodată, guvernanții și-au asumat obligația de a aloca sumele necesare pentru continuarea și finalizarea construcțiilor din bugetul național. După cum constatăm, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi și, parafrazându-l pe directorul școlii din Brădeni, putem spune că educația este prea mică pentru unii ‘nalți la stat și prea la coada priorităților, pentru a i se acorda atenție.
Lista școlilor aflate în aceeași situație
- Grădinița din Dumbrăveni, arondată Liceului Timotei Cipariu
- Școlala Gimnazială Curciu a arondată Școlii Gimnaziale Ioan Moraru, din comuna Dârlos
- Școala Gimnazială Bazna
