În simplitatea sa, vocea arhaică a poporului român a avut de-a lungul timpului multe de spus. Obiceiurile și tradițiile neamului nostru au îmbogățit viața aspră și uneori nedreaptă a țăranului român. Zilele treceau mai repede când așteptau o sărbătoare, iar un astfel de prilej de bucurie era și Săptămâna Floriilor. Și mai mult, această săptămână anunța apropierea sfârșitului Postului Mare și Învierea Domnului.
Dincolo de semnificațiile religioase, cele ale sărbătorii care marchează intrarea triumfală a lui Hristos în Ierusalim, Săptămâna Floriilor aduce obiceiuri moștenite din timpuri vechi. Este perioada în care pomii prin putere pentru a rodi, prin urmare în această săptămână se spune că nu e bine să plantăm pomi. Sâmbăta dinaintea Floriilor, numită și Sâmbăta lui Lazăr, stă sub semnul strămoșilor. Dar este și sâmbăta în care se practica datina Lăzărelului, un obicei ce amintește de un vechi zeu al vegetației care murea și renăștea la începutul fiecărei primăveri. La Moșii de Florii, oamenii dădeau de pomană plăcinte, în amintirea unui Lazăr care a murit de pofta plăcintelor.
Cele mai cunoscute simboluri ale Floriilor rămân crenguțele de salcie sau de răchită. Elemente esențiale ale aceste sărbători, ele simbolizează regenerarea și nemurirea. Se credea că salcia înmugurește mai repede decât alți copaci tocmai pentru a sluji la sărbătoarea dinaintea Paștilor. Rămurelele duse la biserică în ziua de Florii amintesc de o veche legendă care spune că salcia ar fi ajutat-o pe Maica Domnului în drumul său către crucea de pe Golgota. Acestea erau duse apoi acasă și așezate sub streașină sau sub icoane, considerând că acea casă era protejată de incendii, grindină sau trăsnete.
În Duminica Floriilor numită și a florilor sau a vlăstarilor, apăreau florile cu care se înfloreau ouăle de Paști. Tot atunci, se spune despre cei care îndrăzneau să se spele pe cap că vor albi ca pomii. De asemenea, era ziua când avea loc Nunta Urzicilor, adică ziua când acestea înfloreau și nu mai erau bune de mâncat.
Se mai spunea că vremea din ziua de Florii se va repeta și în Duminica Paștilor. În ceea ce privește vremea, luna aprilie, luna lui Prier, însemna timp favorabil, prielnic semănării holdelor. Dacă vremea era înșelătoare, cu un timp friguros și secetos, aprilie anunța sărăcie și mai era denumită „traistă-n băț”. Eu sper să avem traistele pline tot anul, să ne purtăm avuția nu în vârful unui băț, ci în adâncul inimii, cu bucurie și recunoștință.
Publicitate
