Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este întâlnită la aproximativ jumătate din populația lumii. Numeroase studii efectuate în ultimii 30 de ani au dovedit implicarea bacteriei în patogeneza multor afecțiuni. Este clar stabilit rolul bacteriei în ceea ce privește patogeneza ulcerului gastric și duodenal, a gastritei, cancerului gastric și a limfomului asociat ţesutului limfoid al mucoasei gastrice (MALT).
Contaminarea cu H. pylori se produce cel mai probabil prin consumul de apă și alimente contaminate, transmiterea infecției realizându-se pe cale oral-orală sau fecal-orală, ne spune dr. Andrada Ozana Schneider, medic specialist gastroenterologie, din cadrul Clinicii MISAN MED,
Semne și simptome
În general, pacienții infectați cu H. pylori sunt asimptomatici, nefiind descrise semne sau simptome clinice specifice. Atunci când semnele și/sau simptomele sunt prezente, acestea pot cuprinde:
- grețuri
- vărsături
- durere abdominală
- arsuri retrosternale
- diaree
- senzație de foame (cu precădere dimineața)
- halitoză (respirație urât mirositoare)
Cu toate acestea, infecția cu H. pylori este capabilă să cauzeze o serie de tulburări digestive, incluzând ulcerul și, mai rar, cancerul gastric. Ulcerul poate fi asimptomatic sau poate determina durere și disconfort, de regulă la nivelul abdomenului superior, balonare, sațietate precoce, inapetență, grețuri, vărsături, scaune de culoare închisă.
Când este necesară testarea pentru prezența infecției cu H. pylori?
Atât pentru pacienții simptomatici, cu suspiciune de infecție cu H. pylori, cât și pentru cei asimptomatici, dar cu un istoric familial de cancer gastric, este necesară testarea pentru prezența infecției cu H. pylori. Diagnosticul se poate stabili fie prin teste de laborator, fie prin intermediul endoscopiei digestive superioare:
- Determinarea antigenului fecal pentru H. pylori: foarte specific (98%) și sensibil (94%), oferă rezultate pozitive în stadiile inițiale ale infecției și poate fi utilizat pentru controlul eradicării post tratament;
- Testul respirator cu uree marcată cu carbon radioactive;
- Serologia H. pylori (depistarea în sânge a anticorpilor IgG pentru H. pylori): cu o specificitate și sensibilitate înaltă (mai mare de 90%), este o metodă utilă în detectarea infecțiilor noi, dar nu constituie testul potrivit pentru controlul eradicării post tratament;
- Endoscopia digestivă superioară cu prelevare de biopsie: permite prelevarea de mici fragmente de mucoasă gastrică din antrul sau corpul gastric, ulterior detectarea bacteriei în fragmentul biopsiat se va realiza prin examinarea histologică sau prin testul ureazei (test rapid).
Evoluția
Nu există un sistem de stadializare al infecției cu H. pylori, evoluția infecției este gastrită cronică – gastrită atrofică – metaplazia intestinală și în cele din urmă adenocarcinomul gastric (cancerul gastric).
Tratament
Tratamentul este indicat tuturor pacienților cu test pozitiv pentru infecția cu H. pylori.
Există 3 regimuri terapeutice utilizate pentru eradicarea infecției cu H. pylori:
1) tripla terapie standard: constă în asocierea timp de 10-14 zile a două antibiotice la un inhibitor de pompă de protoni (medicament care diminuează producția de acid din stomac);
2) cvadrupla terapie pe bază de Bismut: constă în asocierea timp de 10-14 zile a două antibiotice la un inhibitor de pompă de protoni și la un preparat pe bază de Bismut;
3) terapia secvențială: constă în asocierea secvențială timp de 5 zile a unui antibiotic la un inhibitor de pompă de protoni urmată de asocierea timp de 5 zile a două antibiotice la un inhibitor de pompă de protoni.
Confirmarea eradicării
Testul de confirmare a eradicării este indicat tuturor pacienților tratați pentru infecția cu H. pylori. Eradicarea poate fi confirmată prin testul respirator cu uree, determinarea antigenului fecal pentru H. pylori sau chiar prin endoscopia digestivă superioară efectuată după 4 săptămâni sau mai mult de la finalizarea tratamentului antibiotic. Tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni va fi întrerupt cu 1-2 săptămâni înainte de efectuarea testului de confirmare a eradicării.
Persistența infecției cu H. pylori după două serii de tratament antibiotic impune efectuarea endoscopiei digestive superioare cu obţinerea prin biopsie a culturilor de H. pylori necesare testării sensibilităţii şi rezistenţei la antibiotic.
