Rechizitoriul întocmit de procurorii militari în Dosarul Revoluției din 1989 îi acuză pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Silviu Brucan și generalul Nicolae Militaru de trădare. Motivul este dat de cererea acestora pentru o intervenție militară din partea Uniunii Sovietice, însă faptele s-au prescris. Nu s-au prescris celelalte acuzații, de „infracțiuni împotriva umanității”.
Pentru prima dată, un document oficial, întocmit de procurori, subliniază faptul că Iliescu și cei din apropierea sa s-au constituit într-o ”grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS”.
După cum reiese din rechizitoriu, România a fost la un pas să treacă prin ceea ce a trecut recent Crimeea, ca urmare a solicitării lui Iliescu, adresată URSS. Trupele rușilor ar fi urmat să pătrundă pe teritoriul României și să fie „protejate”.
„Probatoriul administrat a relevat că pe tema intervenţiei militare din partea URSS s-au purtat discuţii la vârful decizional al CFSN, existând chiar probe că o astfel de intervenţie a fost solicitată la 23 decembrie 1989 de către Iliescu Ion şi generalul Militaru Nicolae, adică tocmai de către liderii „grupului complotist Iliescu” susţinut de URSS.”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii mai scriu că „Ulterior, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză principală de survenire a unui număr mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate şi distrugeri a unor bunuri de patrimoniu.”
„Având în vedere timpul scurs de la desfăşurarea complexelor evenimente revoluţionare, prezenta anchetă penală nu a avut ca obiect al cercetării infracţiunile de drept comun săvârşite în intervalul supus analizei (pentru care a survenit prescripţia răspunderii penale sau faţă de care există autoritate de lucru judecat) ci doar conduitele care se subscriu infracţiunilor contra umanităţii, aşa cum sunt acestea definite prin articolul 439 din Codul Penal, infracţiuni imprescriptibile.”
Procurorii mai spun în rechizitoriu: „Dat fiind specificul acestor infracţiuni (atac generalizat, sistematic – aşadar planificat – îndreptat împotriva unei populaţii civile) dar şi circumstanţele concrete probate care au existat în intervalul 16-31 decembrie 1989, prin prezentul Rechizitoriu au fost avute în vedere şi reţinute doar responsabilităţile penale pentru persoanele situate la vârful piramidei decizionale politico-militare ale României, pentru întregul interval menţionat.”
Publicitate
