În timpul domniei lui Vasile Lupu, apare, la Iași, în urmă cu 373 de ani, mai precis, în ziua de 4 mai 1646, primul cod de legi. ”Pravila lui Vasile Lupu”, cum mai este denumită, a fost împărțită în două mari capitole. Primul, alcătuit din 253 de articole, făcea referire la legile agrare bizantine din secolul al VIII-lea. Al doilea, care conținea 1.160 de paragrafe, aducea în discuție modul de judecată și pedeapsa celor care săvârșeau furtul, uciderea, sudalma și chiar bigamia. Potrivit istoricului C. Giurescu, Vasile Lupu a inclus în cod și falsificarea de bani.
În timpul domniei sale, Vasile Lupu a înlocuit limba slavonă, folosită în biserici și la curtea domnească cu limba română. Vizionar fiind, Vasile Lupu a sprijinit viața culturală și religioasă a Moldovei, iar în perioada celor 19 ani de ocârmuire, a luat ființă, în 1640, Colegiul Latin de la Iași. În tiparnița de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, ctitorită tot de domnitorul Moldovei, a fost tipărită și „Pravila lui Vasile Lupu”. Codul prevedea norme de drept civil, vamal, fiscal, medicină legală și drept canonic.
Pedepse aspre
„Certarea cu bani” (adică amendarea) și/sau oprirea pentru o perioadă de timp, ori confiscarea averilor și purtarea gol în târg, erau pedepsele care se aplicau celor care săvârșeau bigamia. Cei care își ucideau părinții erau legați de coada calului și trași pe uliță, ca mai apoi, să li se taie capul.
Dimitrie Cantemir despre „Pravila lui Vasile Lupu”
„(…) Dar, pentru că aceste obiceiuri nu sunt scrise și au fost adesea răstălmăcite de către judecătorii cumpărați și folosite ca să sprijine strâmbătatea, Vasile Lupu Albanezul, domn al Moldovei, în veacul trecut a pus oameni cinstiți și cunoscând legile țării să adune laolaltă toate legile scrise și nescrise, alcătuindu-se din ele un codice deosebit de legi, rămas și astăzi călăuza judecătorilor din Moldova pentru împărțirea dreptății.(…) O carte osebită de legi cari și până în ziua de astăzi este pentru judecătorii Moldovei ața dreptății după care judecă drept”.