Focare de pestă porcină africană în județele învecinate Sibiului

Confirmarea și evoluția Pestei Porcine Africane la un număr însemnat de porci domestici este o realitate a țării noastre, în aceste momente. Ultimele date arată că, în România, la ora actuală sunt 740 de focare în 23 de județe. La Sibiu, până în prezent, nu a fost confirmat niciun caz de gripă porcină africană, însă, în județele învecinate, cum este județul Vâlcea, sunt deja trei focare anunțate.
În acest context, Dr. Viorel Ioan Pențea, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari, filiala Sibiu, vorbește despre avertizarea instituţiilor implicate şi despre educarea publicului larg cu privire la evoluţia acestei boli şi a măsurilor de prevenire şi combatere ce se impun atât pe teritoriul judeţean cât și naţional.
Reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari, filiala Sibiu reamintesc crescătorilor de porcine, proprietarilor fondurilor de vânătoare şi nu în ultimul rând autorităţiilor locale, implicate, că Pesta Porcină Africană constituie un pericol ridicat de contaminare pentru porcii domestici şi sălbatici, prin faptul că boala este cauzată de un virus foarte rezistent în mediu şi în alimente. Acesta poate rezista 6 – 10 zile în materile fecale, până la 3 – 6 luni în produse din carne de porc, netratată termic şi mai mulţi ani în carnea congelată. De menţionat este faptul că boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afectează sănătatea omului.
Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte; de la animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus; diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice, vectori biologici (căpuşe din anumite specii, Ornithodorus erraticus, care au parazitat anterior porcii bolnavi); vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala; deşeuri alimentare, cadavre abandonate sau alte materii şi materiale ce pot fi contaminate; circulaţia în habitatul natural a vânătorilor, paznicilor de vânătoare, a pădurarilor şi a altor persoane.
Cum știm că animalul este bolnav
Principalele semne clinice sunt evidenţiate prin temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) şi stare febrilă; roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului; lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii; vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi; mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt;
Pentru această boală nu există tratament şi nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise şi distruse, iar în cazul porcilor domestici, proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor.
Cum să ajutăm la prevenirea răspândirii acestei boli
 Măsurile prioritare față de situația epidemiologocă existentă la această dată, sunt canalizate pentru lichidarea focarelor declarate și pentru limitarea răspândirii virusului la efectivele de porcine sănătoase crescute în exploatații nonprofesionale ale gospodăriilor populației.
În acest sens rolul crescătorilor de porcine are o importanță majoră și totodată îl responsabilizează pentru a respecta recomandările servicilor sanitare veterinare cu referire la asigurarea criteriilor de protecție. Cea mai importantă este informarea cu privire la recunoaşterea bolii şi la măsurile care trebuie aplicate în cazul apariţiei unei suspiciuni din materiale imformative şi postere difuzate în toate localităţiile din țară. Trebuie solicitat apoi, medicul veterinar pentru înregistrarea în baza de date funcţională, a tuturor exploataţiilor de porcine, identificarea prin crotaliere a efectivelor, pe rase şi categorii şi comunicarea evenimentelor (intrări, ieşiri) din efectiv la data producerii acestora.
Porcii trebuie crescuți în adăposturi închise, asigurând condiţiile de igienă şi microclimat, evitând contactul cu alte porcine din afara exploataţiei. Nu se recomandă creșterea porcilor domestici pe gropile de gunoi sau  în vecinătatea fondurilor de vânătoare pentru a evita contactul cu populaţia de mistreţi. Este important să se limiteze circulația în exploatația de porci, în clădire sau adăpost, a persoanelor neautorizate, să se respecte măsurile corespunzătoare de igienă și protecție sanitară prin schimbarea hainelor și a încălțămintei la intrarea în adăpostul unde sunt ținuți porcii. De asemenea, nu este indicat să se administreze în hrana porcilor resturi menajere, sau subproduse de origine animală, iarbă proaspătă sau cereale proaspete, cu excepția cazului în care au fost tratate pentru inactivarea virusului P.P.A. sau au fost depozitate (fără să existe posibilitatea de acces al mistreților) timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi folosite pentru furajare. Să nu se folosească paie ca așternut pentru porci, cu excepția cazului în care au fost tratate în vederea inactivării virusului P.P.A.sau dacă au fost depozitate (fără să existe posibilitatea de acces al mistreților) timp de cel puțin 90 de zile înainte de utilizare. Starea de sănătate a efectivelor de porcine și comunicarea urgentă medicului veterinar orice suspiciune de boală sau modificări în comportamentul acestora, trebuie supravegheată permanent. Colaborarea cu personalul sanitar veterinar pentru prelevare de probe de la porcinele din exploatație în cadrul programului de supraveghere a bolii prin examene de laborator este esențială. Trebuie respectate regulile privind circulaţia porcinelor domestice, pe teritoriul local, judeţean și naţional prin solicitarea de la medicul veterinar a avizului sanitar veterinar pentru mișcare, documente de mişcare şi documente care să ateste starea de sănătate a animalelor. Sacrificarea şi valorificarea cărnii de porc şi a derivatelor, trebuie făcută numai în condiţiile impuse de legislaţia specifică, sub supravegherea medicului veterinar. Totodată trebuie efectuată dezinfecției atât la intrarea în exploatație, cât și la intrarea în adăpost prin instalarea dispozitivelor specifice, pentru mijoacelor de transport   cât și pentru încălțăminte și îmbrăcăminte și nu în ultimul rând trebuie asigurată ecarisarea teritoriului, inclusiv în fondurile de vânătoare, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.
Implementarea măsurilor de prevenire a Pestei Porcine Africane, în general şi cu atenţia cuvenită pentru gospodăriile populației constituie o prioritate în activitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară, dar şi pentru personalul angajat din alte autorităţi judeţene şi locale, și în mod special pentru crescătorii de porcine.
Situația actuală a localităților cu focare de pestă porcină
La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 231 de localități din 23 de județe, cu un număr de 746 de focare (dintre care 4 focare în exploatații commerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 410.616 porci afectați de boală și există 1.803 cazuri la mistreți
În total au fost stinse 1.248 de focare după cum urmează:
24 de focare în județul Satu Mare;
3 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
3 focare în județul Maramureș;
140 de focare în județul Brăila (dintre care 11 în exploatații comerciale);
un focar în județul Dolj;
4 focare în județul Vrancea;
61 de focare în județul Bihor;
132 de focare în județul Ialomița;
10 focare în județul Ilfov;
27 de focare în județul Giurgiu;
3 focare în județul Argeș;
7 focare în județul Olt;
19 focare în județul Galați;
12 focare în județul Teleorman;
94 de focare în județul Constanța;
104 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
3 focare în județul Timiș;
4 focare în județul Sălaj;
568 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
un focar în Arad;
2 focare în județul Covasna;
4 focare în județul Bacău;
2 focare în județul Botoșani.
Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:
–        Judeţul Satu-Mare – 23 de focare în gospodăriile populației și 152 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Bihor – 18 focare în gospodăriile populaţiei şi 197 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Tulcea – 17 focare în gospodăriile populației şi 167 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Brăila – 22 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 23 de cazuri la mistreți;
–        Judeţul Constanţa – 31 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Ialomiţa – 12 focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Galaţi – 18 focare în gospodăriile populației şi 34 de cazuri la mistreţi;
–        Judeţul Ilfov – 16 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 134 de cazuri la mistreți;
–        Judeţul Călăraşi – 12 focare în gospodăriile populației şi 99 de cazuri la mistreţi;
–        Județul Buzău – 27 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
–        Județul Giurgiu – 108 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 35 de cazuri la mistreți;
–        Județul Teleorman – 247 de focare în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți;
–        Județul Argeș – 4 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
–        Județul Olt – 35 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
Județul Dâmbovița – 22 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 4 cazuri la mistreți;
Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
–         Județul Botoșani – 8 focare în gospodăriile populației și 91 de cazuri la mistreți;
–         Județul Dolj – 113 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la mistreți;
–          Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
–          Județul Prahova – 29 de focare în gospodăriile populației și 7 cazuri la mistreți;
–          Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
–          Județul Iași – un caz la mistreț;
–          Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 23 de cazuri la mistreți;
–          Județul Arad – 4 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
–          Județul Vaslui – 4 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
–          Județul Gorj – un focar în gospodăria populației.