Reorganizarea SRI anticipează o nouă reorganizare teritorială a României? Sibiu devine centru regional

Serviciul Român de Informații a anunțat public reorganizarea sa teritorială, renunțând la structurile județene. Specialiștii sunt de părere că noile structuri vor fi mai eficiente, mai flexibile și mai ferite de influențele politice.
Cel mai puternic serviciu de informații din România, SRI, se reorganizează profund din punct de vedere al structurilor teritoriale. Ce înseamnă asta? Potrivit informațiilor publicate de serviciu, „se renunță la organizarea judeţeană a unităţilor teritoriale, înfiinţându-se 11 direcții regionale de informații (DRI) cu competențe legale pe zona mai multor județe”. Numai că regiunile după care conducerea SRI a ales să se organizeze nu urmează regiunile de dezvoltare după care este împărțită acum România, statistic. Mai exact, din 42 de structuri actuale ale SRI (județene), vor rămâne, în doar 11:
DRI Moldova Nord, cu competențe în județele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamț, Suceava şi Vaslui;
DRI Moldova Sud, cu competențe în județele Galați (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;
DRI Dobrogea, cu competențe în județele Constanța (sediu principal), Călăraşi, Ialomița şi Tulcea;
DRI Bucureşti, cu competențe în municipiul Bucureşti (sediu principal), județele Ilfov şi Giurgiu;
DRI Muntenia, cu competențe în județele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmbovița şi Teleorman;
DRI Oltenia, cu competențe în județele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinți şi Vâlcea;
DRI Centru, cu competențe în județele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;
DRI Transilvania Sud, cu competențe în județele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara;
DRI Banat, cu competențe în județele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;
DRI Transilvania Vest, cu competențe în județele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;
DRI Maramureş, cu competențe în județele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistrița-Năsăud.
Pentru Sibiu, noua structură aduce o noutate semnificativă. Pentru prima dată se discută serios despre o regiune care să cuprindă doar trei județe, Sibiu, Alba și Hunedoara, iar Sibiu să fie capitala acestei regiuni.
În mod normal, regiunile de dezvoltare stabilite la momentul intrării României în UE urmează NUTS (Nomenclatorul pentru Unități Teritoriale Statistice), realizat la nivelul UE pentru a avea structuri comparabile ca populație, în scop statistic. În același timp, ele au ca scop alocarea fondurilor PHARE, pentru dezvoltare regională, și coordonarea de proiecte de infrastructură regionale. Regiunile din România sunt membre ale Comitetului Regiunilor, chiar dacă nu au personalitate juridică și nici structuri administrative. Încă de la acel moment, Sibiul a făcut parte din Regiunea Centru, care cuprinde șase județe, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Sediul regiunii de dezvoltare este la Alba Iulia, în timp ce orașul cel mai mare, care își pretinde statutul de viitoare capitală regională, este Brașov. Are o populație de 2,5 milioane de locuitori.

Structura teritorială pe care și-o însușește SRI este diferită. În primul rând, populația acoperită de noua regiune este aproximativ jumătate față de o regiune de dezvoltare, adică circa 1,2 milioane locuitori. Sibiu devine capitală regională, spre deosebire de împărțirea în regiuni de dezvoltare, în care Brașovul era favorită în acest rol, atât din punct de vedere al populației, cât și al dezvoltării economice. Nu este clar dacă această nouă împărțire abordată de SRI anticipează o împărțire nouă pe regiuni a teritoriului României, dar fiind faptul că instituția este un avanpost al structurilor statului român. Ce este cert este faptul că „regiunile SRI” sunt mai apropiate de ce ar trebui să fie conformt normelor UE.
Împărțirea pe regiuni a României este un subiect delicat, discutat de foarte multă vreme în politica românească. Uniunea Europeană ne sugerează să trecem la o împărțire pe unități teritoriale mai mari decât județele, pentru a putea accesa mult mai eficient fonduri europene, dar și pentru o mai bună administrare, inclusiv din punct de vedere al costurilor, dar mai mici decât actualele regiuni. În mod normal, împărțirea teritorială a UE este făcută în structurile NUTS, pe mai multe categorii. NUTS I cuprinde macroregiunile, așa cum sunt la noi regiunile istorice, iar NUTS II sunt regiunile de bază, în care sunt aplicate politicile regionale. O împărțire mai apropiată de regiunile UE este cea pe care România o avea înainte de 1968, când s-a revenit la împărțirea pe județe.

Dincolo de dimensiunile eventuaelor regiuni ale României, ceea ce ar fi mai important este faptul că ar trebui să aibă structuri administrative și personalitate juridică. După modelul aplicat acum de SRI, regiunile ar urma să preia structurile guvernamentale de la județe, reduse ca dimensiuni, cu micșorări semnificative ale costurilor de funcționare. O destructurare a rețelelor de baroni locali și legăturile lor cu instituțiile ar fi un bonus.
SRI mai spune că soluţia reorganizării a fost validată în cadrul unui proces de testare în format pilot ce a avut loc pe parcursul anului 2018.
„Prezența şi îndeplinirea misiunilor Serviciului vor fi asigurate în continuare pe întreg teritoriul României, noul format fiind menit să ofere cadrul instituțional pentru adaptarea activității SRI la dinamica amenințărilor actuale. De asemenea, un obiectiv important al reorganizării în format regional este reprezentat de optimizarea fluxurilor de informare către beneficiarii legali.”, se mai arată în comunicatul SRI.
Structura regională a SRI din regiunea Sibiu, DRI Transilvania Sud – Sibiu, se va afla la același sediu, în strada Revoluţiei nr. 8 din Sibiu, telefon 0377769500.