Care sunt opțiunile de vot ale sibienilor cu șapte luni înainte de alegerile locale

Alegerile prezidențiale au adus informații noi despre opțiunile politice ale locuitorilor din orașul Sibiu. Acestea s-au schimbat în ultimii ani, într-o perioadă în care s-au produs și mișcări importante pe scena politică a României și, implicit, a orașului.
Prezența la vot în municipiul Sibiu a fost una foarte mare, 65,13%, dintr-un număr de 139.812 de alegători cu drept de vot. În total, 91.066 de persoane au venit în secțiile de vot din Sibiu, aproape dublu față de localele din 2016. În spatele acestui număr se află și un mic detaliu. Numai 75.923 de persoane sunt sibieni cu acte în regulă, cu domiciliul pe teritoriul orașului. Asta înseamnă că restul de 14.580 de votanți au fost turiști sau locuitori ai orașului fără acte la zi. Ei reprezintă peste 10% din cei care au venit la vot. Ce înseamnă asta? Că la alegerile parlamentare și la locale ei nu vor avea drept de vot. Nu în Sibiu. Plecând de la aceste date, încercăm să facem o analiză cât mai bună a ceea ce s-ar putea întâmpla la viitoarele alegeri locale din oraș, până la care mai sunt numai 7 luni.
După cum arată opțiunile celor care au votat în orașul Sibiu, putem observa că fostul primar Klaus Iohannis are în continuare un număr foarte mare de susținători, 63,52%, adică 57.444 de sibieni care l-au votat. Celelalte 36,48 de procente au fost distribuite în marea lor majoritate către Dan Barna (13.224 voturi) și Theodor Paleologu (3.578 voturi), pe de o parte, și Viorica Dăncilă (7.711 voturi) și Mircea Diaconu (5.152 voturi), de cealaltă parte a eșichierului politic. Dacă transformăm în voturi politice, trebuie să vedem opțiunile pentru Klaus Iohannis ca voturi ale PNL și FDGR, cele ale lui Dan Barna, voturi USR PLUS, voturile Vioricăi Dăncilă, evident, voturi PSD, voturile lui Mircea Diaconu, împărțite între ProRomânia și ALDE, iar T. Paleologu – PMP. Acesta ar fi doar punctul de plecare, deoarece lucrurile vor sta mult mai nuanțat la alegerile locale, unde contează foarte mult activitatea partidului și faptul că nu toate numele candidaților vor mai fi motoare de voturi.
În primul rând, trebuie să observăm că prezența la vot acum 3 ani și jumătate a fost mult sub nivelul de acum sau de la europarlamentare. Au fost 48.695 voturi la consiliu și aproape 49.000 la primar. Din acestea, FDGR a luat 46,54% din voturi la consiliu, 12 mandate, și 57,12% din voturi la primar. PSD, al doilea partid atunci, avea 9.202, adică 18,8%, la primar, și peste 10.000 de voturi la consiliu, adică 21,56%. PNL, doar 8.594 voturi la consiliu, 17,64%, iar candidatul la primărie, 5.339 voturi, aproape 11 procente.
Anul viitor, distribuirea voturilor pro-Iohannis va fi cu totul diferită față de cum s-a votat în 2016. Atunci, FDGR a obținut aproape jumătate din voturile alegătorilor, pentru că PNL era slab. Era mai slab și la nivel național, dar și local. Numele candidatului PNL a contat foarte puțin, pentru că nu era un om politic versat, astfel că a obținut mult sub nivelul partidului. La viitoarele alegeri, lucrurile vor sta ceva mai rău pentru Astrid Fodor (care va fi, probabil, candidatul FDGR), deoarece s-a erodat în acest mandat și sunt tot mai mulți sibieni care îi cer să se retragă. Un candidat puternic al PNL ar putea reprezenta nu doar un competitor cu șanse de câștig în fața lui Astrid Fodor, dar și o locomotivă pentru voturile poltice, pentru Consiliul Local. Totul ține, însă, de indicațiile pe care PNL le va primi de la Klaus Iohannis și de decizia șefilor locali, în frunte cu Raluca Turcan, care astăzi este vicepremier. Dacă se ia în calcul o candidatură bună a PNL, aceasta va pune în dificultate FDGR, din care provine Iohannis, ceea ce sigur nu-și dorește. În același timp, dacă președintele și organizația va fi de acord ca PNL să aibă un candidat fără profil puternic, partidul riscă să piardă iarăși locuri în consiliu și să fie depășit de PSD (+ ProRomânia + ALDE).
Noutatea acum este, însă, USR PLUS, care vine cu pretenții. La nivelul orașului, Dan Barna a luat la aceste alegeri 14,62% din voturi, adică 13.224 de voturi, și este posibil ca un candidat bine ales al alianței celor două partide să meargă și mai sus cu procentele, la locale. Dat fiind faptul că voturile lui Iohannis se vor distribui către cel puțin trei cadidați de dreapta (FDGR, PNL și USR PLUS), pentru primar va fi o competiție mult mai strânsă față de cea de acum 3 ani și jumătate.
Pentru consiliu, distribuția voturilor va duce, cel mai probabil, la pierderea majorității de 50% a FDGR și la necesitatea unei cooperări negociate cu PNL și USR PLUS.
Să recapitulăm: la alegerile locale din 2016, FDGR și PNL au avut împreună 64%. Acum, Iohannis a primit aproape 64% în Sibiu. Este cam același procent de votanți, dar distribuția se va înclina către PNL, dacă va avea candidat, sau către FDGR, în caz contrar. Din el va rupe, însă, și USR, pe lângă cele 15 procente pe care le-a primit Dan Barna, pentru că nu toți votanții lui Iohannis vor susține unul din cele două partide apropiate președintelui.
Cu PSD, situația este, după cum arată statisticile, mult mai proastă, în acest moment. Dacă în 2016, partidul reușea să atragă peste 10.000 de voturi, din aproape 50.000 de alegători, respectiv 22%, astăzi, la o prezență la vot mult mai mare, a atras 7.711 voturi, cu tot cu voturile pe liste suplimentare, adică 8,5%. Dacă extrapolăm doar la persoanele cu domiciliul în Sibiu, la o prezență la vot similară cu cea de duminică, ar mai rămâne doar 6.800 de voturi. Cele 8 – 9 procente de duminică ar putea deveni și mai puține, în timp ce numărul de locuri din CL se va înjumătăți, dacă opțiunile de vot se vor păstra.
La toate aceste calcule, se adaugă și voturile lui Teodor Paleologu, Mircea Diaconu și Kelemen Hunor. Distribuția acestor voturi este greu de aniticipat, însă e mai probabil să meargă, la primărie, către candidații FDGR, PNL și USR PLUS, în timp ce la consiliu să rămână la partidele lor, PMP, ProRomânia, ALDE și UDMR.