- Studiu îngrijorător: peste 4,5 milioane de români s-au tratat de răceală cu antibiotice
Un studiu recent efectuat de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei confirmă o problemă care devine tot mai gravă atât la nivel național, cât și mondial: utilizarea excesivă a antibioticelor. În aceste condiții, 1 din 3 români declară că a recurs la consumul de antibiotice fără să îi fie recomandat de un medic. De altfel, amenințarea bolilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice este pentru sănătatea publică globală o amenințare reală, provocând moartea a 700.000 de oameni anual.
Conform studiului realizat în luna octombrie, peste 4,5 milioane de români au tratat cu antibiotice în ultimul an, cel puţin o dată, răceala manifestată cu durere în gât şi peste 30% din acești români au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic. Potrivit studiului, o treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe internet.
Ce înseamnă rezistența la antibiotice
Țara noastră se află pe locul al treilea între statele Uniunii Europene în ceea ce privește impactul infecțiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice, potrivit Centrului European de Control al Bolilor.
„Rezistenţa la antibiotice apare atunci când germeni precum bacteriile şi ciupercile dezvoltă abilitatea de a învinge medicamentele destinate să-i omoare. Astfel, infecţiile se tratează mai greu şi uneori devin chiar imposibil de vindecat. Unele boli comune pot deveni incurabile dacă bacteriile care le-au generat nu mai sunt susceptibile la tratamentul antibiotic”, explică dr. Adina Tecoanță, medic rezident pneumolog.
Printre principalele cauze potenţiale ale rezistenţei la agenţii patogeni se numără:
-prescrierea antibioticelor în mod inutil,
-administrarea unui antibiotic ce nu este activ împotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologică,
-spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg, fie prea îngust,
-doza de antibiotic este fie prea mică, fie prea mare în comparaţie cu cea indicată pentru pacientul respectiv,
-durata tratamentului cu antibiotic este prea lungă sau prea scurtă
Medicii susțin că este greșit să tratezi orice răceală cu antibiotic. Antibioticele luptă împotriva bacteriilor și nu ajută în cazul răcelii, care este cauzată de un virus. Există însă și situații când se impune administrarea de antibiotice.
„Antibioticele se folosesc doar atunci cand medicul constată suprainfecție bacteriană, precum și agravarea si persistența simptomatologiei. De exemplu, atunci când sinusurile sunt blocate, se inflamează și pot favoriza apariția unei infecții bacteriene, precum rinosinuzita bacteriană, care poate fi tratată cu antibiotic”, mai spune dr. Adina Tecoanță.
Pentru a preveni gripa și complicațiile grave pe care le poate da aceasta, se recomandă vaccinarea antigripală anuală, hidratare corespunzătoare (minim 2 l/zi), o alimentație sănătoasă, bazată pe fructe și legume proaspete, bogate în vitamina C, evitarea excitanților de tip cafea, alcool, fumat, umidifierea aerului din cameră, precum și evitarea încăperilor aglomerate și a persoanelor bolnave.
De ce este greșit să întrerupem tratamentul cu antibiotic
80% din bolnavi uită sau sar intenţionat peste cel puţin o doză de medicament. Medicii atrag însă atenția că omiterea uneia sau mai multor pastile poate duce la complicaţii serioase, în funcţie de gravitatea afecţiunii.
„Bolnavii care omit chiar şi numai o doză de medicament se expun, în primul rând, riscului de a nu mai beneficia de eficienţa maximă a tratamentului. De fapt, atunci când sărim peste o doză, concentraţia medicamentului în sânge scade, ceea ce poate determina reapariţia simptomelor sau, în cazul infecţiilor, proliferarea agenţilor patogeni. Tratamentul cu antibiotic trebuie prescris de medic, nu trebuie întrerupt, deoarece acest lucru favorizează crearea rezistenței microbiene. Tratamentul minim cu antibiotic de regula se administreaza între 5-7 zile, în funcție de patologie, putând fi prelungit până la 10-14 zile”, mai spune dr. Adina Tecoanță.
Pentru a nu deregla flora intestinală, antibioticele trebuie utilizate corect.
Acestea se pot administra la 6 ore (6-12-18-24), la 8 ore (6-14-22), la 12 ore (8-20) și o dată pe zi, în cazul antibioticelor cu eliberare prelungită. De obicei, dimineața, după masă, cu un pahar de apă, foarte benefice sunt probioticele pentru refacerea florei intestinale, care conțin microorganisme rezistente la acidul gastric și la acțiunea mai multor tipuri de antibiotice.
„Rolul probioticelor este foarte important: creeaza un filtru intestinal protector impotriva microbilor neprietenosi, tin infectiile din organism la distanta, ajuta sistemul imunitar, previn tulburarile gastrointestinale si dezechilibrele care pot conduce la infectii vaginale si urinare recurente, regleaza tranzitul intestinal si limiteaza simptomele de colon iritabil. De asemenea, probioticele sunt implicate in sinteza de vitamine B1, B2, B6, B12, acid folic si biotina si ajuta organismul sa se detoxifice de substante nocive precum amoniacul, colesterolul sau excesul de hormoni”, precizează dr. Adina Tecoanță.
Consecințele directe ale rezistenței antimicrobiene includ: creșterea duratei bolilor și creșterea mortalității, creșterea duratei spitalizărilor, pierderea protecției pentru pacienții chirurgicali și oncologici, creșterea exagerată a costurilor de tratare și chiar eșecul terapiei antibiotice.
Luarea unor măsuri pentru oprirea creșterii nivelului rezistenței la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât și pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se estimează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va ajunge la aproape 10 milioane de persoane.
