Două conferințe susținute de Alexiu Tatu și Radu Preda, la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu

 
Două conferințe vor avea loc joi și vineri, de la ora 12, în Sala Multimedia a Casei Albastre. Evenimentele fac parte din proiectul „Muzeul viu. 30 de ani de la Revoluția din 1989”, organizat de Muzeul Național „Brukenthal” și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu.
„Conferințele fac parte din proiectul „Muzeul viu. 30 de ani de la Revoluția din 1989”, care ia forma unei expoziții. Aceasta cuprinde obiecte donate de sibieni pe parcursul lunii noiembrie, precum și obiecte deținute de Muzeu. Printre obiecte se regăsesc fotografii, presa vremii, cartușe și publicații. Mărturia care domină sala este primul discurs liber din 22 decembrie 1989, donat de Marius Chirilă, un sibian plecat în Noua Zeelandă. Au fost tipărite șase discursuri la vremea aceea, dar donatorul susține că acesta este singurul original, restul fiind distruse. Muzeul Brukenthal este deschis donațiilor, iar curatorii au montat o vitrină goală pentru toți aceia care doresc să aducă mărturii inedite”, explică Alexandru Chituță, din partea MNB.
Prima conferință va fi susținută joi, 19 decembrie, de la ora 12, de către dr. Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale Sibiu, cu tema „Excurs comparativ asupra evoluției termenului de enciclopedie”.
Potrivit Muzeului „Brukenthal”, rolul unei Arhive, pe lângă acela de a depozita tezaurul și să stea la mâna celor interesați, este acela de a fi un laborator științific, o instituție de știință în care să se producă, de către oamenii ei, documente și lucrări științifice.
Vineri, 20 decembrie, de la aceeași oră, Radu Preda va poposi la Muzeul Național „Brukenthal” pentru a susține conferința „Trei decenii de libertate. Trei decenii de neputință”.
„Dacă în anii ’90 Jacque Delors lansa chemarea de a găsi Europei un suflet, cred eu că astăzi chemarea urgentă e să îi restituim Europei propria memorie. Iar în context românesc, pentru noi e o datorie să facem legătura între supravieţuitorii regimului şi propriii noştri copii. Altfel nu cred că voi putea răspunde autentic fiicei mele când mă va întreba: Ce ai făcut, tată, ca să nu se repete? Nu putem să spunem că ne-am complăcut într-o amnistie biologică şi etică în care deopotrivă au murit şi victimele dar şi călăii lor iar viaţa e un flux care ne-a adus unde suntem şi că ceea ce contează este doar viitorul”, spune Radu Preda.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.