Adevărat sau fals? Studiul care arată că vaccinul TBC a influențat mortalitatea și numărul de cazuri de COVID-19 în țările lumii

 
Un studiu controversat, realizat de un grup de cercetători de la New York Institute of Technology, publicat pe site-ul de lucrări științifice medRxiv.org sub formă de preprint (nu a fost validat/verificat de terți cercetători) susține că diferența de răspândire și mai ales diferența dintre numărul de decese dintr-o țară și alta, în epidemia de coronavirus, sunt influențate de vaccinul BCG, cunoscut și ca vaccin TBC la noi în țară.
Studiul se axează de la bun început pe comparațiile dintre țări precum Italia și Spania, pe de o parte, și Portugalia, de cealaltă parte, Germania de Vest față de Germania de Est, țări din estul Europei versus SUA. (Vezi studiul AICI)
De fapt, ce analizează acest studiu? Mai multe observații ale oamenilor de știință din domeniul medical au arătat de-a lungul timpului că vaccinul BCG (“Bacillus Calmette-Guerin”), introdus pentru prima dată în 1921, a generat un nivel de imunitate față de o serie mai largă de infecții respiratorii, mult mai multe decât bacilul TBC, cel pentru care a fost creat acest vaccin.

Cercetătorii americani care au realizat studiul actual au colectat date din toate țările lumii, le-au împărțit în funcție de modul în care a fost aplicat vaccinul, obligatoriu, opțional sau inexistent, și au suprapus datele privind mortalitatea în cazul infecțiilor cu SARS CoV-2, dar și pe cele privind numărul infecțiilor. Rezultatele au fost surprinzătoare: Italia nu a aplicat niciodată vaccinul universal al tuberculozei, înregistrând 14.000 de morți de coronavirus, în timp ce Japonia, de exemplu, o țară care a înregistrat unul dintre primii bolnavi de COVID-19, dar nu avea, la momentul studiului, decât 63 de decese, a introdus vaccinul TBC încă din 1947. O altă țară introdusă în studiu a fost Iran, o țară care a introdus vaccinul BCG, dar târziu, în anii 80, ceea ce a lăsat o bună parte a populației expusă la infecție. Același lucru a fost constatat în Germania, unde estul țării, fosta Republică Democrată Germană, a implementat timpuriu vaccinul, la fel ca și celelalte țări foste comuniste. Și între Germania și alte țări europene este o diferență importantă, deoarece a avut o perioadă bună, între 1961 și 1998, când vaccinul a fost obligatoriu.

Descoperirea, care nu are deocamdată decât statutul unei observații științifice, și care trebuie preluată cu mari rezerve, până la elaborarea unor studii mai profunde, a pus totuși pe gânduri oamenii de știință din mai multe țări.  În Australia, cercetătorii au anunțat că încep un studiu clinic, pe 4.000 de persoane, toți angajați în spitale, pentru a vedea dacă vaccinul BCG va diminua efectul coronavirusului asupra lor. „Chiar dacă a fost dezvoltat pentru tuberculoză, BCG crește capacitatea imunității de bază a organismului, ajutându-l să răspundă mai puternic la germeni”, spun cercetătorii australieni. Ei nu se așteaptă la miracole, dar speră să vadă o reducere a simptomelor, mai ales a severității acestora.
Același lucru  îl susține și un alt studiu, din Germania, realizat de Institutul Max Planck, care spune că vaccinul TBC ar putea fi „un pod” până la crearea unui vaccind pentru COVID-19.

Un articol publicat de prof. dr. Ioan Paul Stoicescu în Viața Medicală explică parțial motivele pentru care la nivel mondial s-a ajuns la poziții diferite față de vaccinul BCG. Potrivit acestui articol, vaccinurile TBC folosite actualmente în lume sunt indicate în special pentru vaccinarea, cât mai curând după naştere, a copiilor din ţările cu prevalenţă ridicată a tuberculozei. Vaccinarea la nou-născuţi este apreciată ca având eficacitatea cea mai mare. Revaccinările sunt evaluate ca fiind nejustificate, întrucât nu aduc un aport suplimentar în ceea ce priveşte protecţia. „Eficacitatea vaccinului, apreciată ca grad de protecţie împotriva îmbolnăvirii prin tuberculoză, rămâne şi la ora actuală un motiv de controverse, întrucât gradul de protecţie raportat în diverse studii variază de la 0 la 80%. Această variaţie extrem de importantă a aprecierii eficienţei vaccinului a dus la atitudini diferite faţă de vaccinare, de la indicaţia vaccinării globale (de masă), nediscriminative, până la abţinerea de la indicaţia vaccinării „de masă“ (SUA, Olanda).”, scria prof. Stoicescu în 2012.
Un caz aparte este China, care chiar dacă are vaccinul BCG pe lista vaccinurilor universale, obligatorii, acesta a fost introdus mai târziu decât în alte state, ceea ce explică într-o oarecare măsură vulnerabilitatea unei părți a populației, în special cea vârstnică. Chinezii au început primele teste cu vaccinul în 1949, dar prețul acestuia și numărul mare al nou-născuților a făcut ca abia în 1979 să fie vaccinată o bună parte din copiii cu vârste de până la 15 ani, respectiv 500 milioane de vaccinuri. Asta înseamnă că persoanele cu vârste mai mari de 40 – 55 de ani nu au primit vaccinul și nu au cum să beneficieze de eventuale efecte ale acestuia în fața COVID-19.
Unul dintre cercetătorii care au studiat aceste posibile efecte ale vaccinului TBC asupra infecției cu coronavirus este românul Mihai Netea, un expert în boli infecțioase care lucrează la Universitatea Radboud din Olanda. El a inițiat un studiu clinic pe 400 de persoane, cadre medicale din spital, dar rezultatele pe care le pregătește sunt așteptate peste cel puțin două luni. Cu toate acestea, el a ținut să atragă atenția că vaccinul BCG nu oferă imunitate la infecția cu coronavirusuri. „Mesajul care circulă pe net nu este corect, nu vine din partea noastră sau a universității noastre așa cum greșit este menționat”, spune el referindu-se la un articol care a susținut că românii sunt protejați în fața COVID-19 pentru că sunt vaccinați TBC. „În plus, este greșit din punct de vedere științific. Vaccinarea BCG care se face la naștere nu este legată de susceptibilitatea la COVID-19, nu poate proteja populația împotriva acestei boli. Și în China este obligatorie vaccinarea la naștere BCG și, totuși, acolo a început infecția, iar numărul infecțiilor a fost foarte mare. Populația din România nu este protejată contra coronavirus prin vaccinarea BCG la naștere”, a explicat Mihai Netea, într-un interviu la Digi24.