Grigore Popescu, directorul coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Sibiu, ne explică din interior măsura luată de Ministerul Finanţelor privind acordarea stimulentelor, criteriile de evaluare a judeţului nostru şi modul în care îşi încurajează angajaţii în momente de criză, în cele ce urmează. „E normal ca din economia făcută să premiez oamenii” Reporter: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede includerea stimulentului mediu încasat în anul 2009 în salariul de bază pentru anumite categorii de bugetari. Cum vi se pare această hotărâre şi cum va modifica ea modul de salarizare a angajaţilor de la Finanţe? Grigore Popescu: E un lucru bun, pentru că toate manifestările au fost impropriu prezentate în presă, spunându-se că nu au fost aprobate stimulentele, când aspectul principal este că nu s-au încasat venituri. Stimulentele au început de mult ca o formă de a puncta realizările şi au devenit o practică socială datorită presiunii sindicatelor. De 2-3 ani, stimulentele sunt efectiv asimilate salariului, se reţin contribuţiile de asigurări sociale, şomaj şi sănătate, iar acest lucru ajută la pensie. Acum, depinde cât este noua grilă de salarizare, pentru că lumea va fi cu certitudine nemulţumită. În sistemul public, salariile nu pot fi foarte mari faţă de sistemul privat. Aici ai o normă de încadrare în opt ore, la privat nu ai normă, acolo este multă muncă şi rămâne la latitudinea patronului să-ţi dea în plus sau chiar în minus. La Finanţe nu s-a povestit niciodată de reduceri salariale, ci de neacordarea unui stimulent sau o cotă care reprezintă stimulentul. Legea e binevenită, dar trebuie anticipate unele necorelări, de exemplu cazul unui asistent tânăr, care are 700 de lei încadrare fără spor de vechime şi unul cu experienţă, încadrat la nivelul superior, care are 1.900 de lei şi 25% spor. Între ei există deja o mare discrepanţă de venituri şi atunci propunerea mea ar fi să existe un sistem, care să nu fie bazat pe stimulente, dar poate o „găselniţă” care să asigure cointeresarea oamenilor. Trebuie să stimulezi într-un fel oamenii dacă au făcut o faptă deosebită, au reprezentat cu cinste instituţia, au descoperit o fraudă fiscală enormă şi s-au încasat bani în plus, au pus sechestre pentru recuperarea creanţelor etc. Poate exista şi o variantă chiar din fondul de salarii. La început de an se aprobă fondul de salarii şi, desigur, sunt colegi care pleacă, se transferă sau se pensionează. De mai bine de nouă luni nu a intrat nimeni în sistem şi atunci poţi să faci economie la fondul de salarii. Activitatea instituţiei se realizează ca şi cu efectivul întreg, cu un efort mai mare, rezultatele sunt aceleaşi, atunci e normal ca din economia făcută la fondul de salarii să premiez oamenii. Nu e vorba de un stimulent care să se dea lunar, ca acum, ci o premiere la trimestru sau la semestru. Rep.: Să înţelegem că stimulentele se vor acorda doar dacă în judeţul respectiv s-a colectat o sumă mai mare de bani, care să permită constituirea unui fond de stimulente? G.P.: Constituirea fondului de stimulente încă funcţionează şi vor funcţiona, deoarece cadrul este legal, în baza art. 227 din OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Alături de noi, acest fel de fond este creat şi de Primării, de ordonatorii principali care au taxe şi impozite locale. Datorită preluării unor solduri din 2003 de la ªomaj, Pensii şi Sănătate, dăm acestor instituţii 50% din încasările aferente acestora şi astfel au fond de stimulent. Însă nu la nivelul nostru, noi avem şi un fond de stimulente creat din Fondul de Stat, din impozite şi taxe ale bugetului de stat. „Ar fi trebuit să anunţe mai devreme data de la care nu mai voiau să se dea stimulente” Rep.: Salariaţii de la Bucureşti au protestat că au salarii foarte mici, de 400-500 de lei, pentru că li s-au tăiat stimulentele pe luna august şi septembrie. La Sibiu sunt asemenea cazuri? G.P.: Sunt câteva cazuri izolate de 400 – 500 lei, dar trebuie luată esenţa. Pe şapte luni, pentru că luna august nu a intrat în acest calcul, media veniturilor la Sibiu a fost de 2.800 de lei, dar ea a scăzut dintr-odată drastic, la 1.000 în plata salariilor aferente lui august şi septembrie. Aceasta este media şi au fost câţiva colegi care au luat numai 28% pe luna august şi pe luna septembrie. Normal că e scandalos. Am un amendament, ar fi trebuit să anunţe mai devreme data de la care nu se mai dau stimulente, iar dacă se dau stimulente, să fi ştiut criteriile care s-au stabilit pentru acordarea acestora. Ceea ce au făcut acum Ministerul şi ANAF-ul cu privire la introducerea stimulentului în salar este un lucru bun. În ce priveşte colectările fiscale pe luna august, la Sibiu avem un procent de 1,2% din veniturile totale la nivel de ANAF. Împreună cu cele 35 societăţi, mari contribuabili, administrate de ANAF, Sibiul reprezintă aproximativ 3% din total venituri încasate la nivelul întregii ţări. Rep.: Care sunt criteriile pe baza cărora se vor acorda în continuare stimulentele? G.P.: Ministerul a ales trei criterii de evaluare: 1. realizarea planului, pentru care se acordă 35 de puncte; 2. atragerea de sume suplimentare faţă de baza declarată de contribuabili, încă 35 de puncte; 3. „puterea” judeţului în ansamblu, faţă de veniturile totale ANAF măsurată în procente, încă 30 de puncte. Există judeţe mai sărace şi altele mai bogate. De exemplu la Cluj, Prahova, Timişoara, Bucureşti, e de ajuns să fii angajat şi deja eşti în avantaj. Plata taxelor cu cardul, o promisiune Rep.: Cum vă încurajaţi angajaţii să continue să fie eficienţi, când salariile se reduc? G.P.: E mai complicat, pentru că pârghia de salarizare nu este la mine, dar am în schimb partea care priveşte ambientul locului de muncă. Drept dovadă stă acest mediu de muncă plăcut, unde pot avea loc discuţii amicale şi unde există dotarea tehnică pe măsură. În judeţul Sibiu, în urmă cu 2 ani, aveam 1,3-1,4 computere la un angajat. Le-am impus tuturor să înveţe să opereze pe calculator. Dreptul la e-mail îl au majoritatea angajaţilor, nu toţi, pentru a nu defecta sau supraîncărca sistemul şi nu la orice site, fireşte. Eu cred că este un lucru îmbucurător faţă de alţi colegi din ţară. Rep.: Ce măsuri aţi luat sau veţi lua pentru eficientizarea sistemului de plată a contribuţiilor, a impozitului, a taxelor? G.P.: Prima atitudine pe care pot să o iau este să nu existe cozi la plăţi. În urmă cu trei ani am avut o iniţiativă la înţelegere cu un director de bancă, ca cetăţenii să poată să vină să plătească cu cardul. Era o iniţiativă şi o înţelegere pe plan local, cu rezultate bune. Eu am fost o perioadă plecat de la conducerea acestei instituţii şi nu s-a mai insistat pentru sistemul de plată cu cardul. Am discutat cu conducerea ministerului, am spus că e un element simplu şi că este în avantaj plata cu cardul la ghişeele trezoreriei, deoarece sunt anumite categorii de contribuabili (notarul, avocatul, persoanele fizice autorizate) care trebuie să plătească o sumă mai mare către buget. E jenant să vină cu gentuţa de bani, e mai simplu să vină să plătească cu cardul. Din diverse motive s-a amânat, dar am promisiunea că va avea loc o licitaţie pentru o bancă, astfel ca o singură bancă în sistemul nostru să încaseze aceste sume. E un lucru la îndemână şi sper ca el să prindă din ce în ce mai multă vigoare. Rep.: Aţi sponsorizat, donat sau investit bani vreodată într-o cauză nobilă? G.P.: Am sponsorizat, când au fost solicitări de moment. Sunt plin de chitanţe. Povestind de cauze nobile, sunt membru al Clubului „Lions”, iar pe frontispiciul acestei asociaţii scrie „We serve” (n. red. „Noi servim”), dar vrem să fim discreţi şi efic
ienţi. Ioana Mălău
Publicitate
