„La primul control referitor la relaţiile de muncă, nu dăm amenzi”

Török Francisc, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, ne explică ce s-a întâmplat cu cei doi inspectori acuzaţi de luare de mită, cum decurg controalele, ce impedimente intervin şi de ce lucruri ar trebui să se ferească tinerii când încheie un contract de muncă. „Sunt şi controale mai puţin cinstite, de care am dori să ne debarasăm” BIO Pregătire: Ing. electromecanic, inspector şef, cadru universitar Născut: Troiţa, Jud. Mureş, 24.10.1952 Educaţie: •1972-1977 – Fac. de Ing. secţia Electromecanică, Instit. Politehnic Cluj-Napoca; •1991-2006: – Cursuri de specializare în domeniile: politică, administraţie, finanţe în Germania, Danemarca, Ungaria, Italia şi România; •2008 – Dr. în ing. spec. ing. electrică, Univ. Tehnică Cluj-Napoca Familie: Căsătorit cu Szombatfalvi-Török Paraschiva, 2 copii Csaba (1978), Réka (1979); Membru: Comitetul Electrotehnic Român; Preşedinte fondator al UDMR Sibiu; Fondator şi vicepreş. al Asoc. ,,Transilvania Turism”; Preşedinte Asoc. Cetăţenească de Cultură Maghiară; Hobby: Natura, animalele, pictura, colecţiile. Reporter: În luna iulie a acestui an, doi inspectori ITM au fost prinşi că au luat mită, iar dumneavoastră i-aţi mutat disciplinar la un alt compartiment. Nu credeţi că meritau concediaţi, mai ales că unul dintre ei nu se afla la prima abatere? Szombatfalvi-Török Francisc: Aceasta a fost prima măsură, apoi unul dintre inspectori a demisionat, iar pe celălalt l-am suspendat, pentru că dosarul său a fost întocmit foarte repede şi trimis în judecată. Conform legii, trebuie suspendaţi. Acei doi inspectori nu mai sunt în instituţie. M-a afectat teribil de mult acest eveniment pentru că, din 2005, eu şi colegii mei ne-am străduit să creăm o imagine mai bună a instituţiei, chiar şi cu preţul muncii voluntare. Acest eveniment a şters foarte mult din eforturile depuse de noi şi pentru mine este o pată de ruşine pe obrazul instituţiei. Rep.: Care sunt cele mai mari dificultăţi pe care le întâmpinaţi în controalele pe care le faceţi? Sz. T. F.: Cel mai neplăcut lucru este tăinuirea, ascunderea faptelor de ochii inspectorului, considerând că noi venim să amendăm. Aş dori să transmit mesajul că la primul control în domeniul relaţiilor nu dăm amenzi, ci vom dispune măsuri, urmând să dăm amenzi doar în a doua serie de controale, dacă aceste măsuri nu au fost îndeplinite. Apoi este vorba de complotul dintre angajator şi angajat, fuga de la locul de muncă, complicitatea unor instituţii. Acestea sunt foarte neplăcute la un control cinstit, fiindcă sunt şi controale mai puţin cinstite, de care am dori să ne debarasăm. Rep.: Contractul colectiv de muncă al Bibliotecii Judeţene „ASTRA” a fost înregistrat la începutul anului 2009. ªtiaţi că până în prezent prevederile acestuia nu au fost puse în aplicare? Sz. T. F.: Am avut un control la Biblioteca „ASTRA” dar vom verifica şi această situaţie. Noi am preluat de curând contractele colective de muncă, aşadar, îl putem verifica. Desigur, nu ne amestecăm în clauzele acestui contract, dar termenii de aplicare ne-au revenit nouă. Aveam acest atribut şi înainte, dar cu noua modificare a Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, acest lucru se conturează şi mai clar, chiar vom primi atribuţii care ne vor aduce mai aproape de poliţia muncii decât la ora actuală şi vom controla cu mai mare atenţie aceste contracte colective de muncă, mai ales că prin acestea pot fi făcute foarte multe lucruri şi în favoarea angajatului. „Sfătuiesc tinerii să nu semneze contracte de muncă dubioase” Rep.: Unele firme şi instituţii nu angajează femei tinere căsătorite, de teamă că acestea ar putea rămâne însărcinate în scurt timp de la angajare, urmând să beneficieze de concediul maternal. Ce măsuri luaţi pentru a combate această practică? Sz. T. F.: Avem un inspector care este mult mai aproape în specializare de aspectul discriminării. Această discriminare la locul de muncă este interzisă de lege, dar noi ştim cum se realizează, mai ales că pentru unii, forţa de muncă a doamnelor tinere nu înseamnă doar forţă de muncă, pentru unii înseamnă „sexul slab”, pentru alţii „sexul bun”, pentru alţii „sexul frumos” şi aşa mai departe. Rep.: Ce sfaturi le daţi tinerilor în vederea obţinerii unui loc de muncă şi ce ar trebui să nu accepte? Sz. T. F.: La noi, termenii încheierii unui contract nu sunt încurajatori, nu sunt destul de sensibili la debutul unui tânăr pe piaţa muncii. Când tinerii îşi „vând” pentru prima oară forţa de muncă, nu li se spune exact ce înseamnă aceasta, când şi cum este mai vandabilă. Pe piaţa muncii din Europa, lucrurile sunt mai bine definite şi atunci un tânăr preferă să-şi vândă forţa de muncă în străinătate. Sfătuiesc tinerii să nu semneze contracte de muncă dubioase, mai ales dacă sunt promisiuni în străinătate, să nu se bazeze pe contracte verbale, care nu sunt urmate de documente solide şi să citească atent acele contracte, fiindcă este cunoscută situaţia unei secretare care era obligată prin contract la prostituţie. Sunt foarte multe capcane ascunse ale vânzării forţei de muncă, despre care ar trebui să se vorbească înaintea semnării unui contract, numai că multe firme urmăresc realizarea unui profit de cel puţin 30%, iar dacă acest lucru nu se realizează, se mută în altă ţară. „Niciodată nu am fost influenţat politic” Rep.: Săptămâna trecută, angajaţii dumneavoastră s-au alăturat protestului colegilor de la Direcţia Generală de Finanţe Publice. Consideraţi îndreptăţită acţiunea lor? Sz. T. F.: Această acţiune a avut la bază un fapt cert: venitul mediu brut pe inspectorat a scăzut, la ora actuală, la 1.331 de lei, faţă de anul 2008, când acest venit a atins un vârf de 3.300 de lei. Nu trebuie să spun dacă protestul este sau nu îndreptăţit. Pe de altă parte, oamenii nu au procedat legal, dar atâtea lucruri în România par a fi făcute bine, când ele sunt făcute rău din punctul de vedere al legii. Rep.: Care consideraţi că a fost cea mai bună iniţiativă pe care aţi luat-o în funcţia pe care o deţineţi? Sz. T. F.: Am încercat să fac în aşa fel încât instituţia pe care o conduc să devină mai vizibilă mai cunoscută şi mai credibilă. Dacă politicienii ştiu ce este munca la negru, cetăţenii trebuie să ştie pentru ce suntem plătiţi, nu doar să controlăm, ci să dăm şi sfaturi bune. Am întărit consultanţa fără bani. Începând din 11 ianuarie 2010, am controlat în cele 365 de instituţii ale statului din judeţul Sibiu, lucru nemaiîntâlnit în ţară. Există o serie de lucruri care au însemnat un efort mare din partea tuturor, în ultimii 5 ani, dar am avut un noroc teribil pentru că niciodată nu am fost influenţat politic. Am reuşit să modelez o instituţie care se străduieşte să fie cât mai utilă, pentru a defini imaginea fericirii generalizate la care visăm şi nu mai vine. Ioana Mălău