Parchetul şi Judecătoria Agnita propuse pentru „desfiinţare”

*Accesul liber la justiţie constituie un principiu fundamental al organizării oricărui sistem judiciar democratic, fiind consacrat ca drept cetăţenesc fundamental prin art. 21 din Constituţia României, dar şi prin Declaraţia universală a drepturilor omului* Majoritatea cetăţenilor din zona Văii Hârtibaciului au aflat despre propunerea făcută de comisia de evaluare din Ministerul Justiţiei pentru desfiinţarea Judecătoriei Agnita şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita. Această propunere se pare că va ajunge în Parlament până la finele lunii noiembrie şi în funcţie de rezultatul votului se vor lua unele decizii. Dacă parlamentarii vor fi de acord cu desfiinţarea acestor instituţii se va lua în calcul mutarea lor la Mediaş, Sibiu sau Avrig, distanţele până la celelalte oraşe fiind de cca. 75 km, 90 km, şi respectiv 110 km, lucru care ar duce la cheltuieli de transport destul de costisitoare pentru locuitorii acestei zone destul de vitregite din punct de vedere economic. Mai mult de atât, dacă ar fi luată în calcul „mutarea” instituţiilor la Mediaş, locuitorii ar avea o reală problemă în ceea ce priveşte deplasarea, în prezent fiind inexistent orice mijloc de transport în comun spre acest municipiu. Începând cu 1 decembrie 1995, odată cu adoptarea legii de organizare judecătorească nr. 92/1992, Judecătoria Agnita şi-a desfăşurat activitatea în acel spaţiu din vecinătatea Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustină, unde a soluţionat mii de cazuri ale oamenilor şi firmelor din zonă. Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita a avut, de asemenea, o activitate fructuoasă, acesta s-a mutat în urmă cu ceva timp într-un alt spaţiu, mult mai modern, dar şi mai estetic, într-o zonă centrală a oraşului. Cele două instituţii deservesc un teritoriu cu o populaţie de aproximativ 28.000 de cetăţeni şi cuprinde comunele: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, dar şi oraşul Agnita cu o populaţie de 11.169 de locuitori. Hârtibăcenii s-au arătat indignaţi în ceea ce priveşte desfiinţarea instituţiilor şi consideră această iniţiativă ca fiind neconstituţională deoarece prin adoptarea acestei hotărâri se încalcă liberul acces la justiţie. Ei mizează pe sprijinul parlamentarilor din judeţul Sibiu care sunt în număr de 9, trei senatori: Arcaş Viorel, Ion Ariton, Cercel Horaţiu şi şase deputaţi: Mircea Cazan, Ioan Cindrea, Silvestru Lup, Raluca Turcan şi Cornel ªtirbeţ. Reprezentantul Colegiului 4 în Parlament, care cuprinde şi Valea Hârtibaciului, deputatul Ioan Cindrea (foto) a trimis o interpelare Primului-ministru Emil Boc, dar şi Ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru stoparea desfiinţării acestor instituţii. „Mă voi lupta pe cale democratică pentru a nu fi desfiinţate aceste instituţii şi voi încerca să sprijin pe cât cu putinţă locuitorii acestei zone. În cazul în care această interpelare nu va avea niciun efect voi apela la alte mijloace democratice pentru a stopa acest abuz”, a comentat Ioan Cindrea pentru Sibiu 100%. De asemenea, Primăria oraşului Agnita a întocmit un memoriu în vederea menţinerii Judecătoriei şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita, considerând că prin desfiinţarea celor două instituţii, economiile realizate cu cheltuielile la utilităţi nu justifică în niciun caz impactul negativ asupra populaţiei, cu efecte multiple asupra dezvoltării zonei şi nu reprezintă un factor de creştere a imaginii actului de justiţie în România. Mai mult de atât consideră că o astfel de decizie ar avea un efect şi în plan economic, descurajând iniţiativele economice private, cât şi dezvoltarea sectorului ONG-urilor. În ultima perioadă de timp oraşul Agnita a început să aibă o uşoară creştere economică, în zonă făcându-şi apariţia mai mulţi întreprinzători, iar firme precum Incstar sau Agnetheln Mobilă Tapiţată au decis să facă noi angajări. Optimismul se pare că este de bun augur la Agnita. Dani Supţirel