„Mi-ar plăcea ca taximetriştii din Sibiu să poarte cămaşă şi cravată”

Raimar Wagner, consilier local din partea FDGR, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, administrator şi acţionar al unei pensiuni turistice, dezvăluie în exclusivitate pentru Sibiu 100% două noi iniţiative pe care le va propune, privind regulamentul teraselor şi reglementarea taximetriei la nivel local. Despre acestea şi despre turismul în Sibiu aflaţi în cele ce urmează. BIO: Data şi locul naşterii: 17. 04. 1976, Rupea Familia: căsătorit Studii: 2000 – Licenţiat Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Specializare: germană – franceză. 2000 – 2001- Studii aprofundate la Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Profil: Traductologie limba germană 2009 – Traininguri finanţări UE: POR, POSDRU, Leonardo, Grundvig. 2010 – Curs „Expert Achiziţii publice“, certificat C.N.F.P.A. Parcurs profesional: 1998-2006: Redactor la cotidianul de limba germană Allgemeine Deutsche Zeitung pentru România, Responsabil pentru zona şi regiunea Sibiu 2000-2006: Colaborator al Fundaţiei „Friedrich Naumann“, biroul de coordonare din Bucureşti, Din 2004 – Consilier Municipal al Consiliului Local Sibiu (al II-lea mandat) 2006 – 2007 Director Executiv – Academia Evanghelică Transilvania, Centru de Training şi Conferinţe, Sibiu din 2002 – Traducător autorizat/ Interpret pentru limbile română, germană, franceză. din 2007 – Administrator şi acţionar al S.C. Greenhouse S.R.L. – Pensiune turistică. din 2009 – Dezvoltator de proiecte cu impact social în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România, proiecte UE „Dacă oamenii nu au cei şapte ani de acasă, trebuie să intervenim” Reporter: Veţi iniţia, în cadrul Consiliului Local, un nou proiect de regulament al teraselor. În ce va consta acesta? Raimar Wagner: După succesul pe care l-am avut cu regulamentul teraselor care a intrat în vigoare anul trecut şi a funcţionat foarte bine, ne-am gândit la un regulament unitar al teraselor de pe domeniul public şi privat din tot Sibiul. S-a văzut că nu au mai fost probleme în centrul istoric. Înainte, locatarii spuneau că era zgomot. Lucrurile s-au liniştit, iar regulamentul a funcţionat bine, deoarece ne-am consultat cu toate părţile implicate, cu patronii, cu cei afectaţi de zgomot, cu poliţia, cu gardienii, cu juriştii, cu cei de la Serviciul de administrare a domeniului public. Am primit la Primărie tot mai multe sesizări din cartierele unde funcţionează terase şi baruri. Din acest punct de vedere avem probleme şi poate reuşim să reglementăm situaţia şi în această zonă. În perioada următoare, pe acelaşi model ca cel menţionat anterior, vom lucra cu oamenii de specialitate din Primărie. De această dată va fi un proiect mai complex, dar consilierii FDGR vor încerca să vină în faţa Consiliului Local cu o propunere prin care să îmbunătăţim aceste aspecte şi în Sibiu. Rep.: Cine va mai susţine acest regulament? R. W.: Eu, doamna vice-primar Astrid Fodor şi câţiva colegi ne gândim să venim cu această iniţiativă. Proiectul va fi supus dezbaterii publice, iar toată lumea va putea să-şi dea cu părerea dacă este bun sau rău, dar eu cred că va îmbunătăţi viaţa oamenilor care sunt afectaţi de anumite abuzuri. Va fi mai complicat cu locaţiile care sunt pe proprietate privată, dar sper ca până în februarie să avem un proiect pe masa consilierilor. Când am căutat un regulament de funcţionare a teraselor din România am constatat cu stupoare că el nu există. Singurul pe care l-am descoperit a fost la Timişoara, care avea 2-3 pagini şi din care am preluat două idei. Nu mă aşteptam ca Braşovul să nu aibă ceva în domeniul acesta. Sper ca lucrurile pe care le facem la Sibiu să fie un exemplu pentru alţii. „Acum două săptămâni, am avut un accident într-un taxi” Rep.: Nu credeţi că veţi avea probleme pentru că proprietarii de terase şi baruri vor simţi că „intraţi” pe domeniul lor privat? R. W.: Nu în mod obligatoriu. Eu cred că totul trebuie să fie de bun-simţ. Dacă oamenii nu au cei şapte ani de acasă şi nu ştiu să-şi gestioneze afacerea sub acest principiu, trebuie să intervenim. Nu se poate ca un bloc întreg să sufere din cauza câtorva gălăgioşi care stau până la 1 noaptea, după ce au jucat un meci de fotbal, de exemplu. Acum încercăm să găsim soluţia legală, nu doar pentru reducerea zgomotului, ci mai ales pentru o funcţionare civilizată. Nu cred că pentru cartiere vom avea nevoie de un regulament atât de strict ca cel amintit anterior. În zona istorică, de exemplu, terasele trebuie să stea la 1,5 m de peretele casei, pentru ca oamenii să poată trece. Rep.: Veţi iniţia şi un proiect de regulament al taximetriei. Cum aţi ajuns la concluzia că taximetria din Sibiu trebuie reglementată la nivel local? R. W.: Cred că toată lumea a avut experienţa de a merge cu un taximetrist care conduce cu o mână, fumează cu cealaltă şi poate vorbeşte în acelaşi timp şi la telefon. Nu cred că ne simţim în siguranţă în această situaţie. Acum două săptămâni, am avut un accident într-un taxi, când taximetristul a intrat într-o altă maşină care ne-a tăiat calea. Celălalt conducător a fost de vină, dar cred că dacă taximetristul nu era atât de grăbit, reuşea să frâneze la timp. Eu observasem înaintea lui maşina care ne-a tăiat calea. Vom încerca să facem ceva, deşi încă nu ştiu cum e această intenţie aplicabilă, maşina taximetristului fiind şi privată şi publică. Am cerut de la Serviciul de presă al Primăriei regulamentele din celelalte oraşe din ţară, le voi compara, voi lua ideile bune de acolo şi o să vedem. Mie mi-ar plăcea ca taximetriştii din Sibiu să poarte cămaşă şi cravată, să se poarte civilizat, conform cu Capitala Bunelor Maniere. Să zică „Bună ziua!”, „Mulţumesc!”, „La revedere!”. „Sibiul este, la ora asta, un oraş cu o ofertă limitată de weekend” Rep.: Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc va organiza, în 2-4 decembrie, un infotur pentru jurnaliştii din ţară, în judeţul Sibiu. Ca membru în Consiliul Director al Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu şi ca administrator de pensiune, cât de eficientă credeţi că este această măsură? R. W.: Este eficientă, pentru că cea mai bună publicitate se face prin media. Eu am constatat că turismul intern a explodat, iar la categoria turism putem include şi grupurile şcolare care vin în excursie la Sibiu, care a devenit un oraş ţintă pentru elevii din toată ţara. Am observat şi prin activitatea turistică de la pensiune, mult mai mulţi elevi sau grupuri şcolare care vin şi se cazează la pensiuni. Sibiul este, la ora asta, un oraş cu o ofertă limitată de weekend. Următorul pas logic ar fi să promovăm şi regiunea Sibiu. E bine să existe şi o informare despre aceste lucruri, de aceea trebuie ca jurnaliştii să vină, să vadă şi să scrie că există Sibiul, există şi altceva. Rep.: În 2009, turismul din Sibiu a scăzut cu 30% faţă de 2007. Care credeţi că ar fi cea mai bună măsură pentru promovarea Sibiului acum? R. W.: Următorul pas poate fi un nou brand de oraş. Numele şi imaginea le avem. Eu tot timpul zic că puteam să ne promovăm ca cel mai romantic oraş din sud-estul Europei, venind pe filiera Praga, Cracovia, Budapesta. Avem unul din cele mai bine conservate şi puse la punct oraşe, după aceste nume mari. Trebuie să tindem sus ca să facem lucrurile să meargă. Ioana Mălău