Unitățile de învățământ din județul Sibiu vor putea fi eficientizate energetic. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a lansat Programului privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ, finanţat cu 384 milioane de lei din Fondul pentru Mediu.
„Investim, din Fondul pentru Mediu, 384 de milioane de lei în aceste clădiri, în care copiii noştri petrec foarte mult timp. Vrem să fie bine izolate, călduroase, plăcute şi sănătoase. Aceşti bani ne permit să eficientizăm energetic peste 400 de şcoli din România. Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă datorită calităţii aerului din interior care poate stimula performanţa elevului cu până la 15%. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aş dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România şcoli sau grădiniţe care să fie încălzite cu sobe pe lemn”, a afirmat ministrul Mediului, Mircea Fechet, citat de Agerpres.
Programul va finanţa primăriile cu 90% din valoarea acestor investiţii pentru unităţile de învăţământ, respectiv cu sume cuprinse între 1,5 milioane de lei pentru localităţile cu până la 5.000 de locuitori şi 3 milioane de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori.
Potrivit sursei citate, activităţile concrete ce vor putea fi finanţate prin program sunt lucrări de construcţii şi instalaţii, precum: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare şi/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior, de reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc.
Ministerul Mediului precizează că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45% – 65%, „ceea ce înseamnă că la fiecare un euro investit în acest domeniu se economisesc 3 euro”.
Pentru a putea accesa finanţarea, o Unitate Administrativ Teritorială (UAT) trebuie să aibă îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor şi amenzilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru Mediu, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea, trebuie să asigure contribuţia proprie necesară implementării proiectului.
Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară.
Solicitanţi eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu, inclusiv subdiviziunile Municipiului Bucureşti.
Totodată, unul dintre criteriile de eligibilitate vizează faptul că imobilul sau ansamblul de clădiri pentru care se depune cerere de finanţare nu a mai beneficiat de finanţare publică în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare pentru aceleaşi lucrări de intervenţie/activităţi aferente operaţiunii care sunt realizate asupra aceleiaşi infrastructuri/aceluiaşi segment de infrastructură, potrivit declaraţiei pe propria răspundere din cererea de finanţare.
În acelaşi timp, clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic, respectiv clădire cu risc ridicat de prăbuşire, sau în clasa II de risc seismic respectiv clădire care sub efectul cutremurului poate suferi degradări structurale majore. Acelaşi tip de imobile trebuie să fi fost construite înainte de anul 2000, iar solicitanţii deţin un document strategic relevant, cum ar fi: un plan de acţiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/judeţeană în domeniul energiei.
