Desemnarea lui Dacian Cioloș pentru formarea unei majorități și, implicit, a unui guvern care să fie votat de parlament nu se află pe un traseu optimist, după cum reiese din primele discuții dintre liderii partidelor care au format coaliția de guvernare în ultimul an. USR ia în calcul prezentarea unui guvern minoritar sau susținerea ideii de alegeri anticipate.
Președintele Iohannis a împins România pe un drum îngust, care nu oferă prea multe soluții, odată cu desemnarea lui Dacian Cioloș ca premier candidat. Știut fiind faptul că PNL a anunțat că nu va susține un guvern condus de Cioloș, încercările președintelui USR de negociere s-au dovedit și în realitate dificile spre imposibile. La finalul întâlnirii de miercuri dintre Cioloș, Cîțu și Kelemen, concluzia a fost una pesimistă: nu sunt prea mari speranțe ca România să aibă din nou un guvern de coaliție. Ceea ce înseamnă că prima variantă de lucru a lui Cioloș să fie aproape închisă.
A doua variantă. În aceste condiții, cei de la USR, treziți pe jumătate din beția desemnării propriului candidat, au anunțat care ar fi celelalte variantele de lucru, în cazul în care PNL și UDMR nu se lasă ademeniți într-un nou guvern, unul condus de USR. Una dintre direcții este logică până la un punct, dar lipsită de șanse: prezentarea unui guvern monocolor în Parlamentul României, în speranța că alte partide vor vota acest guvern, pentru a scoate țara din criză. Nimeni nu crede într-un vot favorabil, pentru că cei de la PSD au anunțat deja că nu o vor face, la fel și cei de la AUR, astfel că USR va primi probabil doar cele 80 de voturi ale propriilor candidați. Pentru USR va fi o lovitură de imagine, care va conta cu câteva procente electorale în minus, în următoarele sondaje.
A treia variantă de lucru. După acest moment – dar și în situația în care ei decid că nu este oportun să mai piardă timp în parlament cu un guvern minoritar – pașii următori sunt la fel de ușor de anticipat. Klaus Iohannis va desemna un nou premier pentru a forma guvern și, cel mai probabil, acesta va fi tot Florin Cîțu. În acest caz, USR a decis din nou că nu va vota pentru, ci va prefera să susțină ideea de anticipate. Nu este cert că aceste anticipate se vor și întâmpla, pentru că este nevoie de decizia președintelui, însă este clar că este singura opțiune în cazul în care Parlamentul României nu poate oferi o majoritate de orice culoare. Precizăm că această a treia variantă este și cea mai plauzibilă, în contextul actual.
O variantă de rezervă, 2b să-i spunem, ar putea fi și cea în care PNL ar veni cu o contrapropunere de prim-ministru, diferită de Florin Cîțu. În acest caz, cei de la USR ar fi dispuși să renunțe la postuld e premier și să negocieze un nou guvern.
Înntre timp, în şedinţa Biroului Naţional s-au stabilit și numele celor care vor fi propuși ca miniștri, în cele două formule de guvern posibile: unul condus de Cioloș, unul condus de un penelist, altul decât Cîțu.
Proiect Guvern Cioloș monocolor (surse)
vicepremier: Dan Barna
ministrul Finanțelor: Anca Dragu sau Claudiu Năsui
ministrul Educației: Ștefan Pălărie
ministrul Sănătății: Ioana Mihăilă
ministrul Internelor: Dragoș Tudorache
ministrul Dezvoltării: Ionuț Moșteanu
ministrul Transporturilor: Cătălin Drulă
ministrul Fondurilor Europene: Cristian Ghinea
ministrul Muncii: Oana Țoiu sau Dragoș Pîslaru
ministrul Economiei: Cristina Prună
ministrul Justiției: Stelian Ion sau Raluca Prună
ministrul Culturii: Iulian Bulai sau Marius Manole
ministrul Agriculturii: George Cățean
ministrul Mediului: Octavian Berceanu
minstrul Tineretului: Tudor Pop
ministrul Apărării: Nicu Fălcoi
ministrul Digitalizării: Radu Panait sau Cosette Chichirău
