Presa de scandal a făcut mare vâlvă în jurul unei știri referitoare la iminența unei uriașe pene de curent ce ar putea să apară în Austria și în alte țări europene. Totul a pornit de la niște afișe distribuite în Austria, în care populația era îndemnată să-și facă provizii pentru cel puțin 14 zile. Românii panicați s-au numărat printre cei mai buni distribuitori ai acestei informații. Ce a stat însă la originea celebrului avertisment? O analiză bazată pe argumente ale unor experți.
Structurile militare ale Austriei realizează în mod regulat analize privind securitatea națională și contextul internațional care ar putea genera probleme Austriei, în funcție de tipul de eveniment și de amenințare. Raportul din 2021, realizat de Direcția pentru Politici de Securitate, se numește „Siguranță. Și mâine?”, având ca autor Institutul de Menținere a Păcii și Managementul Conflictelor. Este fără îndoială că vorbim despre specialiști, analiști politici, militari și de securitate care au la îndemână instrumentele cele mai valoroase pentru a realiza predicții științific argumentate. Publicația face precizarea că nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Federal al Apărării din Austria, ci reprezintă punctul de vedere personal al experților.
Raportul cuprinde cinci capitole majore, în care se regăsesc analize detaliate pentru fiecare dintre subiectele și riscurile propuse, unul dintre acestea fiind semnat de cercetătoarea de origine română Daniela Pisoiu, cercetător la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaţionale din Viena, specializată în terorism, radicalizare şi extremism de orientare islamistă, de extremă dreapta şi de extremă stânga.
Care sunt capitolele raportului Ministerului Federal al Apărării din Austria, despre Blackout?
Primul capitol este „Politica de securitate a Austriei în vreme de pandemie” și conține două analize importate despre „Imaginea riscului Austria 2021” și „Concluziile politicii de apărare a Austriei”. În prima analiză se vorbește exact despre acest risc al unei pene de curent majore, care ar putea să se producă într-un context extrem de complicat. El este preluat din secțiunea corespunzătoare, care se găsește în capitolul 5, asupra căreia vom reveni.
Capitolul al doilea este dedicat „Tendințelor strategice globale”, care însumează nu mai puțin de 15 analize diferite pentru fiecare dintre temele internaționale care pot genera schimbări importante la nivel global. Printre primele analize referitoare la tendințele globale este cea care se numește „Ordinea global-liberală a SUA”. Rolul Chinei în echilibrul global este un alt subiect, la fel și schimbările climatice sau „Pandemiile ca provocări permanente”. De asemenea, sunt analize despre subiecte importante, cu efecte majore, cum este cea intitulată „Tehnologiile emergente și disruptive”. Analiza scrisă de Daniela Pisoiu se numește „Radicalizarea în Europa” și are ca subiect, așa cum relevă și titlul, tendințele de amplificarea a manifestărilor radicale în rândul țărilor din UE, în special cele ce vin din zona Islamului. Un subiect interesant este și „NATO după Trump”.
Capitolul 3 vine cu analize referitoare la regiuni cu potențial de risc, pe planetă. Vorbim aici despre Africa de Vest, Balcanii de Vest, despre „Rusia și relația cu UE”, Caucaz, Turcia, Iran, Afganistan, iar capitolul se încheie cu o analiză de ansamblu asupra conflictelor regionale.
Capitolul patru este și mai interesant, deoarece cuprinde analizele referitoare la UE: „UE în sistemul global”, „Uniunea Europeană geopolitică”, sau pe subiecte despre reforma UE, politica de securitate comună a UE și, implicit, despre dezvoltarea armatei europene.
În fine, capitolul 5 este cel care cuprinde „Teme Focus 2021”, adică subiecte specifice, care merită atenție din partea autorităților. Începe cu „Politica externă și de securitate a noii adminsitrații americane”, trece prin „Controlul armelor și noile tehnologii”, apoi inevitabil „Efectele COVID-19 asupra politicii economice a Austriei” plus implicațiile Covid-19 în Europa. Apoi vin subiecte „tari”: Războaiele dronelor”, amenințările hibride, „Securitatea cibernetică” și „Cooperarea internațională”.
Ultimele analize sunt cele despre „Lecții strategice în urma pandemiei”, „Crima organizată în 2021” și, detaliat, același subiect al posibilei pene de curent majore, cunoscută deja în toată presa de „scandal” ca „Marele Blackout din Austria”.
Va fi sau nu va fi un Blackout?
Analiza realizată de experții austrieci, mai exact de specialistul în „blackout”-uri Herbert Saurugg, este cea care stă la baza întregului șir de articole publicate însă fără noimă de presa din România. Saurugg este cel care face apel la populație să-și pună întrebări referitoare la situația în care curentul electric s-ar opri, în urma unui accident major de distribuție. „Două săptămâni fără shopping”, este expresia pe care o folosește expertul austriac. El susține în analiza sa că a sesizat acest risc al unei pene majore și în 2020, ca pe defecțiune sistemică a Europei, la nivel de infrasctructură de livrare a energiei electrice. Aceasta ar fi urmată, indiscutabil, de crize majore de alimentare cu resurse de bază, acesta fiind și subiectul alertelor în rândul populației. Saurugg spune că este un eveniment ce poate fi considerat ca „o amenințare imediată” fără a putea preciza o dată anume, pentru că este vorba despre slăbiciunile unui sistem care nu a mai fost actualizat. „Criza Corona a condus la amânarea prea multor proiecte pentru evitarea unei căderi majore”. El face apel la o pregătire socială generală, la prevenție.
Care sunt argumentele pentru un Blackout?
Autorul analizei scrie despre momentul primului lockdown din Europa, din 2020, care a adus și un consum foarte mare de energie electrică. Acel moment a creat un impact negativ asupra rezervelor critice de energie electrice. O revenire economică post-criză va aduce o și mai mare creștere a cererii de energie electrică, cu presiune pe sursele de generare. Analistul mai amintește și de atacul asupra unei rețele de energie de înaltă tensiune din Elveția sau de căderile de curent masive din Polonia. Opririle centralelor pe cărbune vor contribui și ele la această presiune, iar amânarea lucrărilor de mentenanță la unele centrale, cum sunt cele nucleare din Franța, care au ajuns în situația de a fi deconectate de la rețea, sunt un motiv în plus de alertă. Pe de altă parte, Saurugg aduce ca argument și faptul că se fac tot mai multe conexiuni inter țări în cadrul UE, care vor crea o rețea interconectată. În acest fel, o pană pornită într-una din țările UE se va propaga cu ușurință în celelalte țări conectate. Analistul spune că măsurile de prevenție actuale sunt insuficiente. „Diavolul e în detalii” scrie Herbert Saurugg. El explică de exemplu faptul că în timpul unor exerciții de pene de curent, în primele 12 ore, cinci din șase generatoare s-au defectat. De aici a pornit criza de apă, criza sanitară, blocarea sistemelor de acces electronic. A inspectat o serie de unități medicale pentru a vedea care este stadiul proviziilor și a descoperit că cele mai multe aveau rezerve medicale și de curățenie doar pentru o zi. De asemenea, proviziile de hrană ale spitalelor sunt suficiente doar pentru câteva zile. În aceste condiții, el spune că instalarea haosului ar dura doar câteva zile și dă exemplul crizei corona, care a arătat cât de vulnerabile sunt unitățile medicale în situații de criză.
Mesajele-cheie pe care le transmite analiza lui Saurugg sunt ușor de înțeles:
– O defecțiune majoră de energie electrică (Blackout) poate fi așteptată în următorii cinci ani.
– O criză de aprovizionare de amploare, iminentă după o pană de curent, nu poate fi controlată fără o pregătire eficientă a populației însăși și a municipalităților.
– Criza de comunicare în cazul crizei Corona și posibilitatea unei defecțiuni majore au un spațiu considerabil de îmbunătățire.
– Iluzia securității este mai gravă decât insecuritatea.
Herbert Saurugg, are 47 de ani, este maior, a activat în armata austriacă în domeniul securității cibernetice, este expert în tranziție energetică și pene energetice, fiind președinte al Societății Austriece pentru Prevenirea Crizelor. El este cel care a început educarea austriecilor pentru pregătirea de rezerve necesare în cazul unei defecțiuni majore a sistemului de energie electrică.
De unde a plecat isteria unui Blackout?
În urma publicării raportului realizat de Direcția pentru Politici de Securitate a Ministerului Federal al Apărării din Austria, ministrul apărării din această țară, Laudia Tanner, a făcut o serie de declarații prin care a încercat să explice rezultatul analizelor și motivul pentru care populația și politicienii ar trebui să ia în seamă o astfel de amenințare.
Cetățenii austrieci au fost îndemnați să-și facă provizii de combustibili, de lumânări, baterii, rezerve de mâncare și apă de băut. Au fost învățați să-și facă planuri de conectare cu prietenii și cu familia, prin stabilirea de puncte de întâlnire și modalități de comunicare. Planuri de colaborare cu vecinii și alte metode de supraviețuire au fost transmise de armata austriacă, în cadrul unei campanii publice, fiind amplasate afișe și distribuite pliante. „Ce să faci când totul se oprește” este mesajul sub care sunt date instrucțiuni de supraviețuire pentru minim 10 – 14 zile, în care electricitatea, apa, internetul, TV-ul, utilitățile, magazinele nu vor funcționa.
„Problema nu este dacă va fi un mare blackout, ci când”, a spus Klaudia Tanner, punând și mai mult pe jar populația.
Graficul privind riscurile care amenință Austria și Europa, realizat pe baza analizelor experților, pune marele „Blackout” pe o poziție importantă, al doilea după terorism.
Avertizările făcute de Austria nu se referă, din păcate, doar la teritoriul acestei țări, ci la întreaga regiune europeană. Ele nu au o țintă clară, pentru că nu au în vedere o cauză precisă, ci iau în calcul riscurile generate de starea de dezechilibru în care se află în acest moment infrastructura de alimentare cu energie din Europa, supusă unor presiuni foarte mari, ca urmare a transformărilor prin care regiunea trece.
Cât de mare este riscul unui Blackout?
Potrivit analizei de ansamblu, ilustrată de un grafic sugestiv, dimensiunea acestei amenințări este la fel de mare precum cea a Covid-19 (raportul fiind realizat la începutul acestui an) sau a unei emenințări teroriste. Orizontul de timp prevăzut de grafic este de 1 – 3 ani, cu termene care pornesc de la amenințările „actuale”, precum Covid-19 sau conflictul SUA – China, trece prin zona „foarte probabile”, cu amenințări cibernetice sau atacuri teroriste, și ajunge la zona centrală a graficului, cu riscuri „probabile”, unde se regăsește pe primul loc „Blackout”-ul energetic. Mai sunt și categoriile „posibile” și „cunoscute” ale riscurilor mai puțin probabile în perioada următoare, aici intrând o slăbire a NATO, un blocaj al UE sau o altă pandemie, denumită „Pandemia X”.
