Comisia Europeană a virat o sumă mare de bani României, în contul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezentând o prefinanțare din granturile ce au fost acceptate prin planul depus de țara noastră. Ministrul finanțelor a confirmat intrarea banilor.
Comisia Europeană a anunțat că a transferat României o sumă de 1,8 miliarde euro parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezentând o prefinanțare sub formă de grnturi ce vor fi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), echivalentul al 13% din suma totală a granturilor.
Cu acești bani, România trebuie să înceapă implementarea măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României.
Ministrul de finanțe Adrian Câciu a confirmat faptul că banii au intrat în contul guvernului. „O primă tranșă de 1,8 miliarde de euro din granturi a intrat în conturile BNR, va urma destul de repede și un avans pentru partea de împrumuturi”, a spus Câciu.
El a mai precizat că în prezent se lucrează la bugetul pe 2022, iar utilizarea fondurilor PNRR va reprezenta a doua prioritate a guvernului.
„Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din întreaga țară!”, a mai spus noul ministru al finanțelor.
În total, România ar trebui să primească 29,2 miliarde de euro, din care valoarea granturilor se ridică la 14,2 miliarde de euro, restul de 14,9 miliarde de euro reprezentând împrumuturi cu dobândă preferențială.
Odată cu virarea primilor bani, CE transmite care sunt obiectivele pe care România și le-a propus și au fost acceptate prin PNRR:
Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de eurro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.
Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.