România s-a schimbat radical față de anii 90, din multe puncte de vedere, inclusiv din cel al caracteristicile forței de muncă. Noile generații născute după Revoluție au crescut, s-au maturizat și dacă acum zece ani vorbeam despre generația X și Y sau Milenialii, acum vorbim despre generația Z, a celor care nu au mai mult de 27 de ani și care se regăsește în acest moment în economie în număr foarte mare.
România are în prezent circa 6 milioane de angajați cu statut permanent, iar din acest număr, circa un milion de persoane sunt tineri care aparțin noii generații, supranumite de sociologi generația Y. Născuți după 1995, ei s-au format într-o Românie marcată de democrația sălbatică a sfârșitului anilor 90 și începutul anilor 2000, crescând apoi ca cetățeni ai Uniunii Europene, mult mai informați, cu mult mai multe oportunități decât generațiile anterioare. Cei mai mulți dintre ei, au reușit să-și valorifice aceste avantaje în carierele lor, intrând în rândul angajaților cu forțe proaspete dar și cu o mentalitate profund schimbată. Specialiștii spun că tinerii din generația Z sunt cei mai bine pregătiți. Evident, vorbim despre cei care au vrut să se pregătească. Dar ceea ce observă sociologii și ceilalți specialiști care urmăresc piața muncii este că acești tineri dau bătaie de cap angajatorilor și se pregătesc să pună stăpânire pe piața muncii.
Una dintre calitățile noii generații este faptul că s-au dezvoltat într-o lume tehnologizată, având acces la cele mai noi device-uri, la cele mai bune informații în domeniul lor de activitate, au fost conectați permanent unii cu alții.
Specialiștii constată că tinerii „Z”, care astăzi sunt subalternii generației „Milenials”, nu vor ezita să le ia locul cât mai curând, fără ca acest lucru să fie vizibil.
“ Vorbim despre angajati creativi, extrem de task oriented care știu să rezolve lucrurile și foarte repede, și foarte bine, atunci când au chef și motivație să facă asta. Impresionează prin rapiditatea în actiune însă, pe de alta parte, printr-o oarecare dificultate în a avea răbdare, în ardere de etape profesionale.”, spune Ioana Petrea, specialist HR. Aceste trăsături au și o serie de neajunsuri, care însă s-ar putea transforma și ele în avantaje. Nerăbdarea de a face lucruri i-ar putea determina pe angajatori să-i avanseze rapid în companiile în care aceștia lucrează și să le ofere tot mai multe beneficii pentru a nu-i pierde.
“Cred că va impacta în mod direct ritmul creșterilor salariale. Cei mai multi dintre angajații generației Z nu au răbdare să treacă 1 an de zile până la următoarea mărire salarială, de unde și push-ul puternic pe modificări mai rapide și mai consistente. O parte dintre companii, din teama de a nu-i pierde, vor face asta, destabilizând puțin, la un moment-dat , media salarială actuală. Mai mult decât atât, nu va mai exista același reper între salariu-nivel de experiență profesională acumulată. Pot fi situații de salarii egale între un un angajat cu 5 ani experiență și un altul cu 1 an de experiență, doar pentru că cel din urmă face parte din generația Z. Cu acest aspect nu sunt întru totul de acord”, spune Ioana Petrea, specialist HR.
Un alt aspect care va mări impactul generației Z asupra pieței muncii este dat de momentul special în care aceștia au intrat pe această piață. Vorbim despre anii 2020 – 2022, anii crizei pandemice, care au însemnat apariția conceptului home office, lucrul de acasă, și din acest motiv mai bine de jumătate din angajații generației Z nu au lucrat niciodată într-un birou, spun specialiștii. Unul dintre efecte este cel legat de problemele de integrare într-o colectivitate. Un studiu realizat de compania americană Skynova pe această temă arată că 61% dintre angajații generației Z spun că a fost o provocare să-și facă prieteni în toată această perioadă. Mai mult, 39% dintre aceștia spun că le-a fost dificil să găsească un mentor și să interacționeze cu alți specialiști din domeniul lor. Din acest motiv, apare și mobilitatea excesivă în cazul lor: 58% dintre angajații din generația Z plănuiesc să-și părăsească slujba de la distanță anul acesta, iar majoritatea dintre ei au spus că își doresc poziții hibride, cu o prezență redusă la sediul companiei.
