Cea mai recentă propunere a ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, referitoare la structura anului școlar 2022 – 2023, a stârnit reacții vehemente în rândul părinților, care consideră că este o idee proastă.
Sorin Cîmpeanu a declarat în urmă cu câteva zile că va propune o nouă structură a anului școlar, care să fie aplicată începând cu anul 2022 – 2023, structură ce va presupune nu doar schimbarea unor vacanțe, dar și revenirea la sistemul de trimestre, pe care ministrul le-a numit secțiuni. Printre argumentele ministrului Cîmpeanu s-au numărat nevoia de creștere a lungimii anului școlar, care în prezent ar fi printre cele mai scurte din Europa. În același timp, el a venit cu ideea extinderii vacanței din octombrie la toți anii de școală, nu doar la ciclul primar ca până acum, și cu introducerea vacanței din februarie, „pentru schi”, vacanță cerută de operatorii din turism.
„Avem o fragmentare mai puțin normală de o perioadă care este bine definită – aceea a sărbătorilor de iarnă, care trebuie să fie o vacanță clară pentru elevi și în anul 2022-2023 vom propune ca această vacanță să fie în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie, deci cu o durată suficient de mare.
Și avem o a doua perioadă a sărbătorilor pascale. Pentru anul 2022-2023 vom propune perioada 7-18 aprilie. Deci avem deja două vacanțe mari care împart în trei secțiuni anul școlar.”
Secțiunile despre care vorbește ministrul sunt, de fapt, trimestrele pe care învățământul românesc le-a avut până la momentul trecerii la semestre. Însă nici părinții, nici unii dintre profesori nu sunt de acord cu această idee. Ei cred că trimesterle vor aduce doar sarcini noi pentru copii, fără să le îmbunătățească sistemul de învățământ. Printre altele, apariția de noi teze împreună cu toate notele necesare unui noi trimestru vor pune presiune în mod inutil pe copii, cu efecte aproape de zero în privința calității educației.
„Vom pune o întrebare la ceea ce-și dorește ministrul cu așa-zisa trecere de la semestre la trimestre. Așa, doar să schimbăm denumirea la nivel de structură, fără să schimbăm paradigma, fără să venim cu niște modificări, nu aduce la absolut nimic bun.” a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
În același timp, sunt tot mai multe voci care critică schimbările nelimitate pe care Ministerul Educației le tot face asupra structurii anului școlar și regulilor, care nu aduc decât incoerență și stress în viața copiilor.
„Au foarte multe ore pe zi. Au un program foarte încărcat. 3 teze de dat, plus 30 de note în plus, ca să evaluăm ce? Când mai avem timp să predăm în două luni de zile, cât ține ultimul trimestru.”, spune și Andreea Ionescu, președintele grupului civic „Părinții cer schimbare”, nemulțumită de decizia ministrului Cîmpeanu.
Ministrul educației a declarat că „interesul elevilor e acela de a învăța. Avem printre cele mai scurte durate ale anului școlar, durată de cursuri, motiv pentru care am făcut deja propunerea de a începe pe 5 septembrie anul școlar 2022-2023 și a încheia pe 16 iunie. În acest fel, ne apropiem de media europeană, nu mai suntem pe ultimele locuri”. El a mai vorbit despre mutarea Săptămânii Altfel în prima parte a anului școlar, pentru ca în a doua jumătate, în luna mai, să fie introdusă „săptămâna verde”.
