Ziua Împăratului Meiji, sărbătorită la Muzeul „Brukenthal” în prezența Ambasadorului Japoniei în România

Ziua Împăratului Japoniei va fi sărbătorită de Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu printr-o expoziție. „Călătorie în lumea stampelor Meiji. Istorie. Împăratul Meiji” va fi deschisă luni, 21 februarie, de la ora 14, în Palatul „Brukenthal” din Piața Mare, la vernisaj confirmând prezența și Excelența Sa Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România.
Expoziția este realizată în colaborare cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Ambasada Japoniei în România și Colecția „Ukiyo-E George Șerban”, fiind un proiect cuprins în „Axele culturale Brukenthal – colecții private”.
„În 1868, conducătorii militari Tokugawa au fost răsturnați de susținătorii împăratului Meiji (al cărui nume înseamnă guvernare luminată), marcând sfârșitul perioadei Edo și deschizând o nouă eră de guvernare japoneză. Începând din jurul anului 1600, Japonia fusese condusă de un sistem complex cunoscut sub numele de shogunatul Tokugawa, sau pur și simplu shogunatul. Acesta a avut nominal împărați, dar aceștia erau în general onorifici fără putere reală. În schimb, Japonia era controlată de shogun, un guvernator militar care conducea din orașul Edo (numit în prezent Tokyo). Epoca shogunatului a fost adesea cunoscută sub numele de perioada Edo. Perioada Meiji a readus împăratului puterea practică de guvernare, dar a dus, de asemenea, la instituirea unei noi forme de guvernare reprezentativă. Reformele din perioada Meiji au introdus un sistem constituțional fiind adoptate o serie de alte măsuri îndreptate spre modernizarea țării. Restaurarea Meiji a marcat, de asemenea, începutul unui nou nivel de angajament cu alte națiuni. Timp de secole, Japonia a funcționat în cadrul unei politici strict izolaționiste, care a luat sfârșit chiar înainte de perioada Meiji. Impactul interacțiunii globale avea să devină o poveste crucială de-a lungul noii ere”, explică reprezentanții Muzeului.
Cunoscută și sub numele de Restaurația Meiji, perioada Meiji a fost epoca de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care Japonia a revenit la conducerea unui împărat, cunoscut sub numele de împăratul Meiji.
„Pe scurt, Japonia, sub împăratul Meiji a trecut, de la statutul de societate feudală la cel de societate modernă, capitalistă. Modernizându-și guvernul pentru a concura de la egal la egal cu marile puteri internaționale, Japonia a adoptat o constituție imperială care garanta libertăți inimaginabile până atunci. Această libertate, împreună cu importul de idei și tehnologii străine, a inversat secole de excludere și a încurajat noi forme de artă pentru această epocă”, a explicat Alexandru Chituță, curatorul expoziției.
Cu prilejul realizării acestei expoziții, cunoscutul profesor George Banu, de la Universitatea Sorbona din Paris, a precizat că stampele sunt, totodată, cronica plastică a cotidianului nipon, a scenelor casnice, a iubirilor celeste sau a performanțelor erotice. „Pătrundem în interioare, identifcăm comportamente și practici dispărute, descoperind astfel, prin înrudirea cu actorii și jocul lor, adagiul celebru al « lumii ca teatru ». Între amanții înlănțuiți și interpreții dezlăntuiți, nicio distincție flagrantă nu intervine. Privind stampele revizităm Japonia cu viața și teatrul ei dintr-o altă epocă, din vremurile insularității absolute. Acelea ale frontierelor care izolează dar și fortifică o identitate”, spune George Banu.