Dacă vei întreba în jur, vei vedea că fiecare sibian are câte o mică poveste care îl leagă de Parcul Sub Arini. Fie că mergea pe vremuri la săniuș pe pajiștea dinspre Bulevadrul Victoriei, fie că ieșea la fotbal cu băieții, fie s-a ținut pentru prima oară de mână cu o fată și a împărțit o înghețată pe bancă. Puțin probabil ca vreun locuitor al Sibiului să nu simtă un puternic atașament față de parcul-pădure din mijlocul orașului. Astăzi, proiectul de modernizare al acestui parc stârnește reacții puternice în comunitate exact din acest motiv.
Povestea parcului Sub Arini, așa cum îl știm noi astăzi, începe în anul 1856, atunci când municipalitatea decidea ca terenul viran situat între fortificaţiile Steaua şi Josephin să fie amenajat ca parc englezesc atribuind elaborarea proiectului inginerului Wolfgang Seifried. Astfel Parcul Sub Arini, cu suprafața sa totală de 22 de hectare, devine unul dintre cele mai vechi parcuri din țara noastră.
Istoria ce merită respectată
Momentul începerii lucărilor de amenajare este memorat în volumul lui Kurt Klemens şi Dan Vladimir Dănuţ, Parcuri sibiene: ,,Se pare că valea a folosit mai de mult pentru plimbări, căci în anul 1856, regența K.K. hotărăște ca acestei promenade numită Sub Arini și pe care sibienii o folosesc cel mai mult să i se dea un aspect demn capitalei țării și să o prelungească până la Dumbrava.’’
Astfel în următorii ani au fost trasate cele două alei principale, de-a lungul fostului canal de pe strada Şcoala de Înot şi al pârâului Seviş, şi au fost plantate diverse specii de arbori. Regăsim şi astazi o bună parte din copacii plantaţi iniţial, arini vechi de 150 de ani, care au și inspirat numele parcului.
În 1860 a fost construit podul peste pârâul Trinckbach, iar la scurt timp după aceea restaurantul pe care până ieri îl cunoșteam ca Bolta Rece. Istoria consemnează marele avânt al amenajării parcului începând cu anul 1862, când Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului îl ia sub ocrotirea ei. Se spune că s-au adus și plantat atunci, de pe Măgura Cisnădiei teleckii, care se înmulțesc foarte bine; de la Șanta, mai multe căruțe cu molizi și brazi cu rădăcini bogate, iar apoi s-a construit fântâna arteziană în bazinul căreia înotau peștișori aurii și broaște țestoase. Pe lângă aceasta, a fost construită şi prima seră de plante autohtone și exotice, și un pavilion de muzică, care a fost utilizat pentru concerte susținute de către fanfara militară, în fiecare zi de duminică. ,,De jur împrejur s-au aranjat straturi cu trandafiri, lalele, narcise și zambile care ofereau un aspect spendid, împreună cu numeroși arbori exotici’’, scriu Kurt Klemens şi Dan Vladimir Dănuţ în volumul Parcuri sibiene. Vis-a-vis de actualul bust al lui Mihai Eminescu, pe pantă a fost amenajat un alpinariu cu multe plante alpine și ferigi, printre care susura un fir de apă peste bucăți de stâncă, deviat de canalul Seviș și care se vărsa în Trinkbach.
Odată cu timpul numărul plantelor și al arborilor din Parcul Sub Arini a cerscut la 680: magnolii, stejar roșu, chiparos de California, arbore de lalea, arborele vieții și stejar american. După cel de-al doilea război mondial însă, Parcul Sub Arini suferă tot mai multe distrugeri ale elementelor amenajate, păstrându-și doar componenta botanică.
O grădină botanică în libertate
Astăzi pe cele 22 de hectare ale parcului cresc peste 61 specii de arbori, din care 26 exotici şi 35 indigeni. De o deosebită valoare ştiinţifică şi decorativă sunt speciile exotice, atât cele din Extremul Orient: ginkgo, arborele vieţii, magnolia, cât şi cele din America de Nord: molid înţepător, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar roşu şi stejar de baltă, nuc negru, arbore de lalea, roşcov de Canada, arţar american şi arţar de zahăr, gladice, catalpa. Cei mai bătrâni dintre arbori, exemplare de arini, plop negru, tei, stejari, au peste 150 de ani.
În Parcul Sub Arini trăiesc în prezent peste 95 de specii de păsări.
Reamenajarea
Inspirată din istoria parcului, reamenajarea propusă caută să reconstituie câteva dintre elementele originale ale locului. Peisagiștii de la Tehno Consulting Solution, contractați de Primăria Municipiului Sibiu, ne readuc în memorie istoria parcului prin intervențiile punctuale pe care le propun, inspirând astfel, din nou, flerul plimbărilor englezești pe promenada orașului, adăugând acestuia și un praf de contemporaneitate.
Astfel, în propunerea de reamenajare a Parcului Sub Arini regăsim o zonă de belvedere, care va fi amenajată în jumătatea sudică a parcului cu acces din zona străzii Octavian Goga, cu vizibilitate bună către pârâul Trinkbach și către iazul propus spre amenajare. În apropierea acestuia va fi amplasat și amfiteatrul, compus dintr-o zonă de gradene și o zonă expozițională. Zona fântânii și a rosariului va fi completată cu o serie de pergole de lemn care vor fi suportul de creștere pentru glicină. În același loc, zona de trandafiri va fi accesibilizată cu alei din scoarță decorativă și mulch și va fi mărginită de plante aromatice. Aleile spre foișor vor avea în viitor pergole arcadă, devenind un suport de creștere pentru liane, iar fânâna decorativă va fi refăcută și va avea în componență o parte de sticlă, pentru a fi vizibilă și din zona de trandafiri.
În varianta de reamenajare propusă regăsim și iazul natural, care este amplasat în apropierea străzii Avrig, a pârâului Trinkbach și care va fi vizibil și din zona de belvedere. Acesta va fi construit într-o zonă mlăștinoasă iar alimentarea acestuia se va face din pârâul Trinkbach. Marginile lui vor fi delimitate cu plante perene și decorative, iar interiorul cu plante acvatice. În componența amenajării va fi și o construcție tip ponton de lemn, pentru observarea faunei. Piațeta cu bustului lui Mihai Eminescu va fi și ea reamenajată în ton cu obiectivele vecine.
Elementele contemporane ale proiectului vin în întâmpinarea activităților de recreere dedicate celor tineri, inspirate din activitățile cotidiene ale parcului, și anume amenajarea unui mini dirt park, o zonă folosită și în prezent de pasionații de mountainbike pentru a sări pe dâmburi improvizate. Aceasta a fost completată prin crearea unui traseu dedicat, pentru a oferi posibilitatea tinerilor de a se bucura de un spațiu și un cadru organizat, pretabil penru astfel de activități. Un alt element nou îl reprezintă un labirint, loc de joacă format din trei valonamente străbătute de culoare de trecere, care va fi amplasat adiacent locului de joacă existent și va face legatura cu labirintul vegetal. Acesta va fi format din gard viu și va adăposti șapte locuri de relaxare.
Cristian Ghiță, peisagistul care a propus reamenajarea și-a dorit să nu intervină foarte mult pe structura actuală a parcului, ci mai degrabă să se lase inspirat de istoricul acestuia și de structura lui. Consideră că în momentul de față lipsește diversitatea arbuștilor și a plantelor și că terenul necesită un sistem de irigare mai bun. Astfel a adăugat planului său noi plante și arbuști, zone de scuar verde, cu conifere, arbori foioși, plante aromatice, acoperitori de sol, arbuști decorativi și ierburi ornamentale, zone cu alei senzoriale si diverse amenajari pentru vietățile din cadrul parcului: hotel pentru insecte, hrănitoare de păsări, panouri de informare privind flora și fauna. Despre locurile de joacă pentru copii propuse, spune că au urmărit să creeze un cadru cât mai natural dedicat descoperirii, alcătuit din elemente ale naturii, așa cum ar trebui să fie de fapt un loc de joacă, „ca să nu fie copilul înconjurat doar de fier și beton, ci să descopere în mod firesc natura ce ne înconjoară”. Despre viitorul Parc Sub Arini, după reamenajare, Cristian Ghiță spune că „va fi mai accesibil pentru mai multe categorii de vârstă, înclusiv pentru cei vârstici. Cu iluminatul potrivit, și accesul la facilitățile oferite, se va crea o zonă de promenadă mai plăcută care ar putea fi continuată în viitor inclusiv până la Dumbravă.”
Comunitatea
Printre noutățile inspirate din implicarea comunității se numără mutarea aleii dedicate bicicletelor de pe aleea de sus a parcului, pe o alee secundară, astfel încât conflictul între pietoni și bicicliști să fie rezolvat, amenajarea unor rampe de acces alături de scările de acces spre aleile din interiorul parcului pentru cărucioare și pentru persoanele cu dizabilități, și amenajarea locurilor cu dulapuri pentru depozitarea lucrurilor, din dreptul stadionului, solicitate de cei de la Clubul Sportiv Comunitar, comunitatea cea mai prezentă din parc de-a lungul întregului an. Ei și-ar fi dorit și o pistă specială pentru alergare însă în acest moment acest lucru nu a fost posibil. În linii mari însă, Dani Troancă, președintele clubului, consideră că proiectul este unul bun care aduce îmbunătățiri parcului și din punct de vedere funcțional și estetic. Acesta spune că singura dorință pe care o au cei de la club este să nu se mai intre cu mașina în parc, cu excepția celor care trebuie să ajungă la Hotel Silva. „Am prefera să nu se mai intre deloc cu mașinile, nici măcar în parcarea de la Bolta Rece – astfel nu o să facem decât să dăm apă la moară celor care vin cu mașinile și o să creăm aglomerație inutilă”, spune acesta.
Pe de altă parte, opiniile sunt împărțite, și alte voci ale orașului spun că ar trebui intervenit cât de puțin pentru a reamenaja parcul. Arhitecta Simona Sterca este de părere că orice intervenție de reamenajare trebuie făcută doar în zona dinspre oraș, până la podul peste pârâul Trinkbach, restul parcului evidențiindu-se tocmai prin zonele sale sălbatice, ce mută pădurea în mijlocul orașului, lăsând omul să se bucure de natura neîngrădită.
Una peste alta, cu nostalgia de rigoare a celor care au crescut pe aleile și pajiștile parcului, la săniuș sau jocuri ale copilăriei, dar și cu dorința de nou a celor care își doresc mai multă activitate organizată, evenimente sau zone cu mobilier urban, cele 22 de hectare ale Parcului Sub Arini au loc suficient să găzduiască fiecare dorință, a fiecărui sibian, și să îi ofere un locșor al lui, unde să creeze noi amintiri și să se bucure de oraș, de natură, de diversitate și de sâmbetele și duminicile umbrite de arinii orașului. Ba mai mult, cele 22 de hectare, promit să găzduiască odată cu reamenajarea și câteva noi specii de arbuști, vegetația din parc fiind îmbogățită în urma reamenajării acestuia cu 500 de arbori din 12 specii, 5670 de arbuști, 9.000 de fire de gard viu. 200 de tufe de trandafiri, și alte 900 de plante, inclusiv plante aromatice.
