Începe dezinsecția împotriva țânțarilor și căpușelor din Sibiu. Care sunt substanțele folosite

În perioada 26 – 31 mai va avea loc prima acțiunea de dezinsecție din acest an pentru combaterea țânțarilor și rapelul împotriva căpușelor. Substanțele folosite nu pun în pericol sănătatea populației.
Sibiul este una din zonele din țară cu număr ridicat de căpușe, iar pentru a preveni situațiile neplăcute, Serviciul Public de Management Salubrizare și Protecția Mediului Sibiu, prin firma contractată, va desfășura între 26 și 31 mai acțiuni de dezinsecție în parcuri, spații verzi, în zonele de blocuri, pe malurile râurilor și pârâurilor, în spațiile verzi ale unităților de învățământ, în Cimitirul municipal și Grădina Zoologică, după cum anunță Primăria Sibiu.
Chiar dacă multă lume este reticentă din cauza gradului de toxicitate a substanțelor folosite pentru aceste acțiuni, administrația locală spune că vor fi pulverizate Cymina Ultra și Deltatim Plus, care sunt avizate de Ministerul Sănătăți și nu prezintă pericol pentru populație. Chiar și așa, sunt avertizate persoanele cu probleme respiratorii sau cardiace, precum și copiii, care ar fi bine să nu stea în raza directă de acțiune a echipamentelor de pulverizat. Primăria reamintește că, prin dezinsectie, pot fi prevenite afectiuni ca tuberculoza, toxiinfecția alimentară și virozele.
În situația în care condițiile meteo sunt nefavorabile, acțiunea va fi reprogramată.
Cele mai cunoscute insecte dăunatoare întâlnite în România, îndepărtate prin dezinsecție și în Sibiu, sunt gândacii de bucătărie, țânțarii și muștele. Acestea pot transmite boli infecto-contagioase și parazitare pentru om și animale.
Dezinsecția completează dezinfecția, ceea ce contribuie la prevenirea și combaterea bolilor transmise de insecte și acarieni (țânțari, păduchi, purici, ploșnițe, căpușe, etc.)
În perioada 2019-2021, cel mai mare număr de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară a fost observat în București (11,5 %), și Sibiu (10,9%). Identificarea unui procent relativ ridicat de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară se traduce printr-un risc crescut în ceea ce privește incidența acestei boli infecțioase la oameni și la animale, în România, scrie Spotmedia.