Proiectul Zonei Metropolitane Sibiu a înfierbântat toate mințile și energiile politice din județul Sibiu, și asta pentru că Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, nu a reușit, în anii trecuți să ajungă la un consens cu primarii din comunele limitrofe. Acum avem o zonă metropolitană fără Sibiu, avem un proiect inițiat de PNL, avem o zonă metropolitană doar pentru transport și se naște un al patrulea proiect, inițiat de actuala opoziție.
Zice o vorbă din bătrâni că „pruncul cu mai multe moașe rămâne cu buricul netăiat”. Cam asta pare a fi povestea Zonei Metropolitane Sibiu, pe care toate lumea vrea să o înființeze, dar nimeni nu reușește să o facă. Practic, astăzi există o asociație de dezvoltare (ADI) numită Zona Metropolitană Sibiu, înființată de șapte localități (FOTO), între care nu se regăsește însă municipiul Sibiu. Președintele acesteia, Paul Gruian, spune că a fost înființată cu intenția clară de a avea în centrul orașul reședință de județ, pe care îl așteaptă să devină membru când se decide. „Noi am înființat asociația cu gândul la Sibiu, niciodată nu ne-a trecut prin cap să nu facă parte și Sibiul din asociație. Am invitat-o pe doamna Fodor, dar deocamdată așteptăm, într-o bună zi va face parte și Sibiul din Zona Metropolitană Sibiu pe care am înființat-o”, a declarat pentru Sibiu 100% Paul Gruian.
Astrid Fodor, primarul Sibiului, și-a exprimat deja poziția față de acest proiect: până nu se schimbă legea, care să confere municipiului reședință de județ o poziție prioritară în vot, nu este interesată să susțină ZMS. Legea, sub formă de proiect, a fost aprobată de Guvernul României, iar forma actuală susține punctul de vedere al primarului sibian: voturilor vor ține cont de numărul de locuitori. Dar una dintre prevederi mai spune că zonele ar trebui să fie create în jurul unui municipiu, astfel că actuala ZMS cade sub semnul incertitudinii.
În acest context, mai avem două proiecte în derulare. Unul este cel avansat de PNL, care prin Adrian Bibu, șeful PNL Sibiu, consilier local și administrator public al județului, a făcut mai mulți pași pentru a pune la masa negocierilor pe Astrid Fodor și Daniela Cîmpean. Nimic mai mult, totuși, pentru că, după două întâlniri, discuția s-a blocat, iar Primăria Muncipiului Sibiu a făcut un demers paralel: a înființat ADI Transport Metropolitan, care are ca scop obținerea de finanțări pentru transportul între Sibiu și comunele/orașele din jur, un ADI care ar fi trebuit să fie parte din Zona Metropolitană.
Al doilea proiect este cel inițiat de USR, care vine și pune pe masă propria viziune despre Zona Metropolitană Sibiu. Prin acest pas, USR intră în jocul dezbaterilor municipale, cu o persoană care pare că vrea să devină contracandidatul lui Adrian Bibu la Primăria Sibiu, peste doi ani, pentru a renunța la postul de europarlamentar. Conferința de presă anunțată, ”Zona Metropolitană Sibiu. Oportunități și provocări” aduce la aceeași masă persoane cu experiență în administrație, inclusiv de la Brașov, de unde va veni primarul Allen Coliban însoțit de directorul Zonei Metropolitane Brașov, Dragoș David. Zona Metropolitană Brașov este una dintre cele mai vechi ADI-uri de acest fel din România, iar experiența celor de acolo ar putea fi utilă pentru sibieni. Temele propuse pentru discuție sunt, potrivit organizatorilor, nevoia de organizare metropolitană, beneficiile așteptate de populație, afaceri și societate, precum și modele de bune practici la nivel național și european.
Potrivit proiectului Legii Zonelor Metropolitane, acest tip de asociere va putea fi înființat doar de municipii, împreună cu prima sau a doua coroană urbană (comunele din jurul municipiilor), în funcție de tipul acestei localități centrale. În cazul Sibiului, care este reședință de județ, constituirea Zonei Metropolitane Sibiu se va face cu participarea cel mult a două coroane urbane. În județul Sibiu, sunt nouă localități în prima coroană urbană a Sibiului și 12 localități, în a doua coroană.
Printre prevederile Legii Zonelor Metropolitane se numără cele referitoare la virarea impozitelor colectate de la persoanele care au domiciliul pe raza unei astfel de ZM. Localitățile de domiciliu vor încasa 30% din impozite, iar 70% va fi virat către localitățile angajatorilor. O cotă de 5% din impozitul pe venit va fi virată către bugetul ZM, iar sumele respective vor fi folosite doar pentru investiții: 30% pentru localitățile din jurul municipiului, 70% pentru municipiu.
