Alexandru Tomaşevschi este de 20 de ani director al Oficiului Registrului de Comerţ de pe lângă Tribunalul din Sibiu şi martor principal la evoluţiile mediului de afaceri sibian. Despre punctele forte şi deficienţele antreprenoriatului sibian, dar şi despre proiecte personale şi idei de investiţii aflaţi în cele ce urmează. Reporter: Cum va afecta decizia de integrare a Sibiului în Regiunea Centru, activitatea Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul din Sibiu? Alexandru Tomaşevschi: Judeţul Sibiu este încadrat deja în Regiunea de dezvoltare economică Centru, dar acest fapt nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte organizarea în teritoriu a reţelei de Oficii ale Registrului Comerţului. Aceste oficii au în prezent o competenţă teritorială judeţeană, ca şi tribunalele pe lângă care funcţionează. În perspectivă, dacă se va face o altă împărţire teritorial-administrativă a teritoriului, această iniţiativă va fi promovată în paralel cu descentralizarea administrativă a serviciilor publice, ori Registrul Comerţului este un serviciu public important pus la dispoziţia comunităţilor locale ale oamenilor de afaceri şi totodată un instrument important al economiei de piaţă. Rep.: Sunteţi de 20 de ani la conducerea Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Cum aţi caracteriza mediul de afaceri sibian? Care sunt punctele forte şi deficienţele lui? A.T.: Mediul de afaceri sibian consider că are două constante. Influenţa germană şi conservatorismul. Primul factor are rădăcini istorice seculare şi a dus la crearea unor tradiţii meşteşugăreşti care au generat mai târziu anumite deprinderi tehnice şi industriale, în paralel cu crearea unei mentalităţi specifice faţă de muncă, toate acestea influenţând şi restul populaţiei. În prezent această influenţă s-a materializat în faptul că Germania este de departe principalul investitor străin din judeţul nostru, o politică economică susţinută administrativ de ani buni şi de actualul primar al Sibiului, ceea ce e un lucru bun. Să nu uităm că Germania este principala economie europeană, una din marile puteri economice ale lumii şi reprezintă motorul economiei europene, iar prin forţa pe care o reprezintă a reuşit să mai tempereze, în zona euro, criza economică mondială, sprijinind celelalte economii europene, inclusiv pe a noastră. Ca urmare a acestor investiţii importante, în special germane, a apărut platforma industrială vest. În ceea ce priveşte conservatorismul, acesta a fost specific şi comunităţii săseşti, în ideea de a se izola. Este însă şi o trăsătură specifică a Mărginimii Sibiului. Iar aceasta a fost zona unde s-a creat capitalul autohton, care la ora actuală a dat cel mai mare număr de oameni de afaceri importanţi. Să nu uităm şi faptul că acelaşi capital autohton, cu multe decenii în urmă, dar direcţionat către educaţie, a dat României atâţia academicieni. Una peste alta, dacă Ardealul e fruncea, atunci Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale acestuia. Ne putem mândri cu faptul că alte oraşe mai mari ca Sibiul nu au o bancă cu sediul central acolo, sau o Bursă financiară cu un obiect de activitate unic în România. Judeţul nostru găzduieşte, de asemenea, două societăţi naţionale care se bazează pe această fabuloasă bogăţie naturală a Transilvaniei, gazul natural. Iar dacă după anii ‘90, au dispărut acei giganţi industriali din domeniul industriei grele, au continuat în schimb acele industrii tradiţionale din domeniul prelucrării lemnului, pielăriei şi confecţiilor. ,,Nu-mi aduc aminte când am plecat ultima dată la ora 4, când se termină programul” Rep.: Care au fost oamenii a căror implicaţie a fost definitorie pentru parcursul dumneavoastră profesional? A.T.: Cred că fiecare dintre noi are astfel de modele. Poţi fi impresionat de nişte profesionişti desăvârşiţi, dar pentru mine, dacă aceştia nu au şi un caracter deosebit, nu cred că merită să fie amintiţi. Eu, în perioada de început a Registrului, am cunoscut 2 maeştri, care aveau deja o vârstă venerabilă, aveau o practică comercială încă din perioada interbelică şi, cu sfaturile lor, au contribuit la elaborarea Legii registrului şi a Legii societăţilor comerciale, legi din 1990 care sunt şi în prezent în vigoare, cu modificările de rigoare bineînţeles. Aceşti maeştri ne-au îndrumat cu modestie, în primii ani ai Registrului. Din păcate nu mai sunt în viaţă. Dumnezeu să-i odihnească. Rep.: Câte ore munciţi pe săptămână şi cum arată o zi tipică de lucru? A.T.: Zilnic lucrăm atâtea ore câte trebuiesc ca să ne terminăm treaba, pentru că nu ne-o face nimeni altcineva, iar termenele legale de soluţionare a cererilor trebuiesc respectate cu sfinţenie. Oricum, nu-mi aduc aminte când am plecat ultima dată la ora 4, când se termină programul. Din ianuarie 2010, funcţionăm pe o legislaţie tranzitorie, de atunci preluând şi activitatea desfăşurată de judecătorul delegat la O.R.C. Zilnic, primele 2-3 ore rezolvăm problemele manageriale, iar apoi începe şedinţa de soluţionare a dosarelor, care durează până e rezolvată ultima cerere. Bineînţeles că avem şi un program cu publicul, dar la mine, practic, oricine intră oricând doreşte. Comunicarea e foarte importantă, numai să fie totul bine. Desigur că mai sunt şi persoane nemulţumite, dar ce să-i faci, mai sunt şi nişte legi care trebuiesc respectate. ,,De aproape 4 ani m-am mutat din Sibiu, mai aproape de munte” Rep.: Ce pasiuni aveţi, ce anume vă relaxează, ce vă place să faceţi într-o zi liberă sau în concediu? A.T.: Având o formaţie umanistă, ba mai mult şi un stil de viaţă în acord cu această formaţie, m-a pasionat întotdeauna studiul civilizaţiei umane. Cred că este foarte important să ştim cine suntem şi de unde venim. Este foarte important respectul faţă de om. Mă relaxează muzica bună, dar aici sigur că e o chestiune subiectivă, deci foarte relativă. Cel mai mult mă relaxează însă natura, motiv pentru care de aproape 4 ani m-am mutat din Sibiu, mai aproape de munte. Rep.: Unde vă vedeţi peste 5 ani? A.T.: Probabil tot la Oficiul Registrului Comerţului Sibiu, dar nu neapărat ca director. Am amintit faptul că în prezent funcţionăm pe o legislaţie tranzitorie, în şedinţa de Guvern din 4 mai a.c. fiind adoptat proiectul de lege privind registratorii comerciali. În momentul adoptării şi de către Parlament a legii respective probabil că directorii O.R.C. vor fi într-o mare dilemă, pentru că activitatea managerială va fi separată de aceea de soluţionare a cererilor, care va fi preluată de registratorii comerciali. Personal, mi-a plăcut să cred că până acum am fost în primul rând un profesionist, aşa că probabil aş opta pentru noua profesiune în acel moment, dacă va fi posibil acest lucru, chiar dacă e mai slab remunerată. ,,Aici este vorba de munca în echipă” Rep.: Care a fost cel mai ambiţios proiect pe care l-aţi realizat? A.T.: Problema nu se pune aşa pentru că aici este vorba de munca în echipă, iar pe linie de strategii, atribuţiile legale revin Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, care ne-a consultat întotdeauna când au fost în discuţie proiecte importante. Dar dacă este să marchez câteva momente importante din istoria de până acum a O.R.C., anul 1997 trebuie menţionat, deoarece atunci s-a trecut de la registrul manual la registrul computerizat al comerţului şi anul 2002 când Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a trecut din subordinea Camerei de Comerţ a României în subordinea Ministerului Justiţiei. Cum am amintit şi acest an va fi unul important, deoarece judecătorii delegaţi la O.R.C. vor fi înlocuiţi de către registratori comerciali. Rep.: În ce alte proiecte (sociale, afaceri) sunteţi implicat ? A.T.: Dacă lucrezi la O.R.C. nu prea mai ai timp şi ene
rgie să te ocupi de alte proiecte. Legal, avem dreptul să facem şi politică şi afaceri în măsura în care nu este un conflict de interese. De politică m-am lăsat de câţiva ani, că are cine s-o facă, de afaceri nu sunt bun, deşi în timp am mai acceptat unele funcţii în societăţi comerciale dar numai acolo unde am avut acţiuni. În prezent, singura activitate de care mai am timp este în cadrul Colegiului consilierilor juridici Sibiu, în calitate de decan. Sub acest aspect, fără a dezvolta subiectul, este regretabil faptul că, în 20 de ani, nu s-a reuşit realizarea unei legislaţii coerente şi unitare în ceea ce priveşte activitatea de asistenţă juridică. Rep.: În ce domenii aţi investi în România? A.T.: Indiscutabil în agricultură. Îmi aduc aminte că acum mai bine de 20 de ani am citit un raport al Clubului de la Roma, în care se arăta faptul că, peste câteva decenii, ţări bogate vor fi cele cu potenţial agricol. Criza alimentară mondială care se apropie va atesta aceste previziuni. Pentru că „fiare” ştiu să facă şi nemţii şi japonezii şi alţii ca ei, iar noi oricum nu putem să le facem mai bine ca ei. Dar potenţial agricol, pământ bun, îl ai sau nu-l ai, depinde cum te-a dăruit Dumnezeu. Ori România are un potenţial agricol să hrănească o populaţie de cel puţin 3 ori mai mare decât cea actuală. De aceea, e mare păcat că nu am reuşit să ne valorificăm acest atu imens pe care îl avem. Cum se spune, Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă. Ioana Mălău
Publicitate
