Povestitorul din Satul doamnelor

Anonimii Sibiului Numele lui apare pe mai multe lucrări de referinţă, monografii ale comunei în care locuieşte dar şi pe articole, publicaţii şi cărţi documentare despre luptătorul paşoptist Axente Sever. Ioan Gabor s-a născut în 1936 şi a crescut într-un sat în care oamenii, saşi şi români deopotrivă, erau frumoşi şi uniţi. A arat cu plugul şi a schimbat, în munca sa de maistru mecanic, fierul nituit pe sudură. Deşi nu a făcut decât 8 clase de „limba română”, el poate fi găsit astăzi, la cei 75 de ani ai săi, în referinţele site-ului enciclopedic Wikipedia. Bărbatul, cetăţean de onoare al comunei Axente Sever, este un exemplu de ce se poate face, cu un strop de poveste şi multă dragoste de casă. De la Moş Istrate „Cel care scrie multe cărţi” – aşa e descris Ioan Gabor de un consătean de-al său, întâlnit de reporterii Sibiu 100% în centrul comunei. Nu te aştepţi, după aşa o prezentare, să întâlneşti un bărbat îmbrăcat în salopetă de lucru, meşterind ceva în garajul casei sale. Gabor nu-şi arată vârsta, ci se mişcă vioi şi plin de nerăbdare în curtea largă, împodobită din toate părţile cu flori. „Am ascultat de mic poveştile bătrânilor ”, spune Ioan, în timp ce răsfoieşte pe rând cărţile pe care le-a scris până acum. Istorisiri care i-au fascinat copilăria, legende sau întâmplări istorice, sunt toate cuprinse aici. „Moş Istrate mi-a povestit cel mai mult despre anii revoluţiei paşoptiste şi despre Axente Sever. Stătea grădină în grădină cu el”, îşi aminteşte Ioan Gabor. Cu lampa în arhive Lucrurile care nu se spun, se pierd, iar bătrânii de astăzi nu mai au şezători la care să împărtăşească tinerilor din experienţa lor de viaţă. Poveştile nespuse se ofilesc, iar în scurt timp, nimeni nu îşi mai aminteşte nimic din trecut. Cu aceste gânduri în minte, la pensionare, Ioan Gabor a început documentarea în vederea realizării monografiei comunei Axente Sever, care s-a dovedit în scurt timp a fi cercetarea vieţii lui. „Căutam cu soţia mea prin arhivele Primăriei – stăteam cu paltoanele pe noi – aşa era de frig. Ne aduceam lămpi de acasă, să vedem documentele”, îşi aminteşte bărbatul. După cinci ani de lucru şi sute de nopţi nedormite a reuşit într-un final să spună, să scrie dar mai ales să păstreze povestea satului care îi e atât de drag. Să scrii când plouă „N-am ştiut la început dacă exprimarea mea este bună; am avut ajutorul unui profesor care mi-a corectat prima carte, ortografic şi gramatical”, spune Ioan Gabor. Fostul maistru mecanic al întreprinderii Sometra şi-a dorit atât de mult să se exprime în scris, încât, astăzi, 5 cărţi mai târziu, nu mai are nevoie de nicio asistenţă. „Lucrez mereu – mai mult seara, noaptea sau când e urât afară. Să scrii când plouă e cel mai spornic”, explică el cu încântare. Căldura satului natal Axente Sever e un loc special, cu atât de multe poveşti de împărtăşit, crede Ioan Gabor. Poate puţin cunoscut sau deosebit pentru alţii, satul natal are întotdeauna o semnificaţie specială pentru cei care i-au respirat aerul, i-au călcat pământul şi i-au aflat secretele. „Am trăit ani frumoşi, înconjurat de prieteni. Căldura dintre oameni lipseşte acum – ne-am ridicat casele şi ne-am lucrat pământurile ajutându-ne între noi”, spune bărbatul. Un motiv în plus pentru cei care doresc să scrie o monografie a satului lor. Amintirea unor timpuri mai bune îi poate anima pe unii spre recrearea unui model. Mândria numelui Comuna Axente Sever cunoscută şi sub denumirile de Frâua sau Frauendorf (în dialectul săsesc Franderf, Frândref, Frandref însemna ,,satul doamnelor”) a fost atestată documentar în anul 1305. Aici se găseşte biserica-cetate a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea, dar şi casa memorială a luptătorului Axente Sever, filozof, teolog, profesor şi membru al conducerii ASTRA (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), unul dintre cei mai de încredere colaboratori ai lui Avram Iancu şi prefect al ţinutului Blajului în timpul revoluţiei paşoptiste. Două cărţi noi În prezent, Ioan Gabor lucrează la două cărţi noi, ce urmează a fi lansate în toamna acestui an. Istoria Bisericii Greco-Catolice din Axente Sever va fi descrisă într-una dintre ele. „Cealaltă e povestea familiei mele, aşa cum am găsit-o, din 1790 până astăzi”, spune sibianul despre volumul ce va fi intitulat „Mărturisiri”. „E util şi necesar ca oamenii mai în vârstă să stea de vorbă cu tinerii. Aceştia au nevoie de poveştile din trecut, dar şi de exemplul muncii lor”, Ioan Gabor.