Înfiinţată în 1992, Facultatea de Jurnalistică din Sibiu este o instituţie de stat acreditată, cu un prestigiu recunoscut, care a format pentru presa românească, de-a lungul anilor, profesionişti autentici. Totul a început cu specializarea în Jurnalism, ca mai apoi să apară, cu acte în regulă, Comunicare şi Relaţii Publice şi Filozofie. Reporter: D-le decan Ion Dur, care dintre specializările facultăţii este mai solicitată de către candidaţi? Ion Dur: În raport cu Jurnalismul, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice aproape că are o atracţie mai mare, fără, desigur, să o surclaseze. Cert este că avem cadre didactice foarte bine pregătite, iar specializarea în relaţii publice cere cu adevărat profesionalism. Am înfiinţat însă de câţiva ani şi secţia de Filozofie, iar mezinul este întotdeauna cel mai îndrăgit. Este o specializare pentru care am optat imediat după Revoluţie, dar fără sorţi de izbândă, iar sub forma pe care o îmbracă acum, trebuie să spun, nu funcţionează aşa cum ne-am fi dorit. În viziunea proiectată de noi, era vorba de o dublă specializare: Comunicare-Filosofie, cu care ministerul nu a fost atunci de acord. R.: Ce forme de învăţământ şi ce alte programe de studii funcţionează la Facultatea de Jurnalistică? I.D.: Ca forme, avem învăţământ de zi şi învăţămînt la distanţă (ID), ambele de trei ani. Iar dintre programele de studii, sunt de amintit cele de master. Este vorba de două tipuri de programe de master, toate cu durata de doi ani: cele cuprinse în ciclul Bologna (Jurnalism tematic şi Publicitate şi brand) şi studiile postuniversitare de masterat (Jurnalism şi Relaţii Publice şi Comunicare şi publicitate), cele din urmă fiind de fapt complementare şi se adresează îndeosebi celor care lucrează în media (dar nu numai). R.: Pentru toate aceste programe de studii se va organiza concurs de admitere în anul universitar 2009-2010? I.D.: Desigur. De altfel, pînă acum, noi am desfăşurat în acest sens o campanie de promovare. Este şi firesc ca o facultate care specializează studenţi în comunicare, să-şi comunice ea însăşi intenţiile. E un program de promovare pe care încă nu l-am încheiat. Acesta a presupus vizitele noastre în licee, o colaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeţean, răspândirea unor materiale publicitare şi organizarea unei zile a Porţilor deschise, metaforic vorbind, pentru că Facultatea de Jurnalistică are toate porţile şi portiţele dacă nu deschise, cel puţin întredeschise… R.: Există, fără îndoială, o strategie de dezvoltare a Facultăţii de Jurnalistică… I.D.: Anul trecut, când au avut loc alegerile pentru funcţia de decan, am prezentat colegilor mei un plan strategic de management pe patru ani în ceea ce priveşte calitatea învăţământului, a actului managerial, resursele umane şi alte capitole ale programului meu de lucru. Această structură pragmatică se găseşte de altfel pe site-ul facultăţii noastre, e de-ajuns un clic… R.: Concret, daţi-ne două-trei obiective de care va depinde calitatea învăţămîntului jurnalistic. I.D.: Cercetarea ştiinţifică este o piatră unghiulară. Am înfiinţat mai demult un Centru de Cercetare, Informare şi Documentare în ªtiinţele Comunicării, pe care vreau să-l potenţez în structura şi performanţele lui. Un alt proiect este acela de a înfiinţa o agenţie pilot de Relaţii Publice, care să reprezinte o interfaţă între facultate, respectiv: structura academică a universităţii, şi comunitate sau varii organizaţii ale acesteia. R.: La Facultatea de Jurnalistică din Sibiu s-a înfiinţat primul radio-şcoală din România I.D.: Ai pus un adevăr la locul lui. Este de fapt una dintre facilităţile pe care le oferă instituţia noastră celor care studiază aici. Laboratorul de radio este vechiul studio de radio care transmitea pe unde medii şi care s-a metamorfozat în ceea ce înseamnă, acum, postul de radio Antena Sibiului, care transmite în frecvenţă FM, amplasat în mansarda facultăţii. Unii dintre studenţii noştri sunt angajaţi aici, alcătuiesc emisiuni, şi tot aici îşi au plaja de lucru profesorii care predau specializarea radio. Aş mai aminti şi laboratorul de televiziune, în ultima perioadă mult mai performant, îndeosebi prin achiziţionarea unei aparaturi moderne. Avem cam tot ce ne trebuie pentru a realiza produse media competitive. R.: Mediul academic sibian interacţionează bine cu spaţiul academic european. Aţi încheiat o serie de parteneriate… I.D..: Da, avem în prezent cu universităţi din Germania (Hochschule Mittweida şi Hochschule Magdeburg-Stendal), Franţa (Universitatea Michel de Montaigne, Bordeaux 3) şi Austria (Universitatea Paris Lodron, Salzburg), iar din acest an cu, din nou, Germania (Universitatea Eberhard Karls, Tübingen), Belgia (Hogeschool Lessius, Antwerpen) şi Slovacia (Universitatea SS. Cyril and Methodius, Trnava). Avem parteneri credibili şi din ce în ce mai puternici. Aceste acorduri bilaterale în cadrul Programului Socrates/Erasmus înseamnă, înainte de toate, mobilităţi de studenţi (pentru care ei primesc granturi Erasmus), schimburi care, deocamdată, se produc dinspre noi către aceste universităţi. Din toamnă însă, noi vom fi cei care vom primi studenţi din aceste spaţii academice. R.: Ce le spuneţi, de pe acum, viitorilor dv. candidaţi? I.D.: Cine vrea să aibă influenţă, bani şi prestigiu, facultatea noastră îi oferă şansa de a fi în structura celei de-a patra puteri din România. Cum să ratezi o asemenea ocazie?!
Actualizat:
eveniment
,,Facultatea noastră oferă şansa de a fi în structura celei de-a patra puteri din România, oricui vrea să aibă influenţă, bani şi prestigiu
Cele mai citite
Ultimele știri
FOTO: Ce mașini vor avea polițiștii din România pentru intervenții. Primele imagini au apărut deja
Cel mai nou model Dacia va fi folosit de polițiștii din România, câteva imagini cu un asemenea transport de...
Articolul precedent
Articolul următor