Tânăra evreică

Shabbat, Rosh Hashana, Purim, Bat Mizvah, Chatunah. Sărbători şi ritualuri cvasi-necunoscute pentru majoritatea tinerilor de vârsta ei. Extrem de familiare pentru Hermine Schuller, care este în prezent singura tânără evreică din Sibiu. La cei 15 ani ai săi, medieşeanca nu îşi face mari probleme despre faptul că, la un moment dat, ar putea fi unica în stare să transmită mai departe cultul iudaic în judeţul Sibiu. Cei 23 de membri ai comunităţii de aici sunt marea majoritate bărbaţi, trecuţi de vârsta de 70 de ani, iar religia nu se poate transmite decât pe linie maternă. Sub tutela mamei şi a bunicii, Hermine visează senin la un viitor în medicină, la călătorii în Asia şi Israel şi la cât mai multe întâlniri cu evreii de pretutindeni. Poveştile bunicii „Cuminte” – este primul lucru care îţi vine în gând când o priveşti pe Hermine. O tânără politicoasă, destul de rezervată dar curioasă, ne întâmpină la intrarea în casa ei din Mediaş. De pe holul îngust, pe treptele înalte, până în camera de primire, suntem însoţite de Edith Farkas, bunica fetei. „Este o tânără deosebită, foarte inteligentă şi talentată”, ne spune cu tâlc femeia în vârstă de 67 de ani, în timp ce se aşează pe patul din dreapta uşii. Hermine zâmbeşte discret aprobator şi ne povesteşte, în puţine cuvinte ce-i drept, despre pasiunea ei pentru biologie, chimie dar şi despre visul ei de a deveni medic. Bunica aprobă spusele fetei şi ne spune că apropierea lor s-a datorat în primul rând poveştilor din copilăria Herminei. De la clasicii fraţi Grimm, la istorisirile despre rudele din Israel, Edith captiva atenţia nepoatei sale care, aşezată cuminte pe un scăunel, o putea urmări ore în şir. Vis de Crăciun Hermine povesteşte cu avânt despre desen, pasiunea ei, şi ne arată încântată câteva schiţe mai vechi. „Am participat la mai multe expoziţii în grup şi am făcut desene pe teme date – acesta de exemplu se numeşte Vis de Crăciun”, spune Hermine în timp ce ne arată o coală plină de culori reprezentând un castel răsturnat într-o pensulă spre care se îndreaptă mai mulţi spiriduşi. Nu a luat parte până acum la Hanuka şi la nicio altă mare sărbătoare evreiască organizată la Sibiu. „Voi merge în curând. Nu cred că îmi va fi greu, chiar dacă nu e nimeni de vârsta mea. O să ascult ce spun ceilalţi enoriaşi”, crede Hermine. Tânăra elevă a Liceului Axente Sever din Mediaş a participat în schimb la o tabără iudaică organizată anul trecut de comunitatea din Braşov. „A fost foarte interesant, am învăţat despre tradiţii, am făcut Shabbatul şi am cunoscut patru copii din Israel”, povesteşte Hermine. Totul are o rezolvare Ascultă muzică asiatică, în special rock şi visează să viziteze într-o zi Japonia. ªi Israelul, despre care povesteşte mult bunica – Edith îşi doreşte foarte mult ca nepoata ei să ajungă acolo. Hermine nu se grăbeşte însă – îi place oraşul Mediaş, clădirile lui, pe care le desenează mereu. Nu s-a gândit niciodată că ar putea purta responsabilitatea cultului iudaic pentru judeţul Sibiu. „Nu-mi fac griji. Copiii mei vor duce tradiţia mai departe”, spune tânăra simplu. „ªi oricum, dacă va vrea să facă parte dintr-o comunitate mai mare se poate muta în Braşov sau în alte oraşe. Pentru toate există o rezolvare”, declară şi Edith cu convingere. Trecut şi viitor Hermine nu vede nicio diferenţă între ea şi colegii săi de clasă. Le povesteşte celor care sunt interesaţi despre sinagogă, despre Torah şi despre tradiţiile fiecărei sărbători evreieşti. La final bunica ne aduce pască primită pentru Paştele din aprilie de la Tel Aviv şi ne spune de-a fir a păr care este părerea ei despre plecarea evreilor din Sibiu. „N-am fost obişnuiţi să luptăm. Ne-am bazat întotdeauna pe cultură şi inteligenţă, dar armele astea nu ne-au prea folosit în trecut. În comunism, evreii au plecat de frică în Israel, să poată trăi liniştiţi”, spune Edith Farkas. Hermine o priveşte o clipă cu atenţie şi zâmbeşte. În ochii ei e linişte. Nostalgiile trecutului şi chiar frica unui viitor incert nu îşi găsesc locul – căci sunt stihii ale altei generaţii. La Sibiu Comunitatea evreiască din Sibiu nu a fost niciodată extrem de mare. Alte judeţe ale României precum Iaşi sau Braşov şi chiar Bucureşti au fost şi sunt în continuare recunoscute pentru numărul mare de etnici evrei care le locuiesc. În prezent Sibiul are o comunitate mică dar încă activă, deşi majoritatea membrilor ei sunt trecuţi de vârsta de 70 de ani. „Suntem 63 de persoane la nivelul judeţului, din care numai 23 evrei, restul provenind din căsătorii mixte”, a declarat pentru Sibiu 100%, Rebecca Deusch, vicepreşedintele Comunităţii Evreieşti. Sinagoga din Sibiu a fost construită între anii 1888 – 1889 cu faţadă în stil neogotic. Alexandra Ion Cristea