Cerşetorul Kant şi cultura în stradă

Opinia lui Curtean Cine: Fundaţia Culturală ARTEX Ce: Muzeul Labirint Sibiu 2011 Unde: Piaţa Mare Când: 2-8 mai, 11:00-22:00 Nu ştiu dacă mai e pentru cineva un secret faptul că o foarte mare parte din societate preferă să consume, în loc de cultură, aşa-numita „cultură de masă”, care curge din plasma televizoarelor spre feţe tot mai obosite. De undeva de departe, la distanţă de două secole şi ceva în urmă, un ins pe nume Immanuel Kant ne spune că un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat. Nu avem nevoie de cultură doar pentru a atinge „idealuri măreţe”, ci şi pentru a ne distinge ca indivizi, pentru a învăţa să gândim şi mai ales pentru a îndrăzni să gândim pe cont propriu, aşa cum ne îndeamnă acelaşi „prăfuit” Kant, după care nimeni nu mai întoarce azi capul, de parcă ar fi un cerşetor. Fără cultură, nu ştim să gândim, iar fără gândire suntem uşor de manipulat. Prin urmare, dacă atât de necesară ne e cultura şi dacă omul de azi e atât de dezinteresat de ea, cei cărora încă le pasă se întreabă cum să facă să-i trezească omului obişnuit din nou interesul. ªi atunci, omul obişnuit găsindu-se în spaţiul public, pe stradă, în ultima vreme tot mai mulţi se gândesc să-i ofere actul de cultură acolo, „la botu’ calului”, cum s-ar zice. Este cert că un anumit compromis trebuie făcut. Pentru a putea promova astăzi cultura, acest lucru trebuie să se facă în forme noi ale limbajului, pe care publicul contemporan să le găsească interesante. Altfel, cultura va rămâne închisă în sine, iar omul obişnuit se va îndepărta în continuare de ea. Fundaţia ARTEX a făcut acest pas prin proiectul „Muzeul Labirint”. Un pas extrem de important şi pentru cultura Sibiului, şi pentru muzeele sibiene, şi pentru public, deci, pentru întreaga comunitate. Pe scurt, au adus muzeele în stradă, realizând o expoziţie cu fotografii din colecţiile a trei muzee: Brukenthal, Astra şi Casa Teutsch. Au găsit un concept care incită interesul – labirintul – l-au promovat într-un mod profesionist, au prezentat totul într-o formă grafică excelentă şi au întocmit un program de spectacole şi evenimente care să anime labirintul muzeal. Au fost concerte, au fost proiecţii de film documentar, au fost comedii burleşti, ateliere meşteşugăreşti, chiar şi un spectacol folcloric. Cel mai important lucru este că, în ciuda vremii ploioase, tinerii au fost prezenţi tot timpul, în număr mare. Sunt convins că la un moment dat, atunci când vor reuşi să iasă din labirint, se vor îndrepta şi spre muzee. Mihai Curtean