Bisericile fortificate săseşti se văd din America

Valoarea culturală a bisericilor fortificate săseşti este bine cunoscută în toată Europa, dar Ambasada Statelor Unite la Bucureşti este cea care le-a purtat renumele de pe bătrânul continent pînă în Lumea Nouă. Prin acordarea unui grant în valoare de 39.200$ pentru restaurarea bisericii fortificate Moardăş şi prin participarea ambasadorului Statelor Unite la ceremonia de încheiere a proiectului, bisericile fortificate şi cultura sibiană în general au cştigat un aliat de talie mondială. În 28 octombrie satul Moardăş din comuna Mihăileni a primit vizita unuia dintre cei mai înalţi oaspeţi pe care i-a avut de-a lungul anilor: ambasadorul SUA la Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul Mark H. Gitenstein. Însoţit de către Libby Gitenstein, soţia domniei sale, precum şi de către ataşatul cultural al ambasadei, doamna Edwina Sagitto, Excelenţa Sa a tăiat panglica, la festivitatea care a marcat predarea ansamblului fortificat din localitate, circuitului turistic. Într-una dintre văile secundare ale râului Calva, la circa 60 km distanţă de Sibiu, ascuns printre dealuri, se află micul sat Moardăş. Localitatea s-a depopulat masiv în ultimii 25 de ani, când saşii care îşi întemeiaseră aici o comunitate au emigrat în Germania. Ansamblul bisericii evanghelice, rămas nefolosit de la începutul anilor ’90, s-a degradat treptat, ajungând într-un stadiu în care, în scurt timp, nu ar mai fi fost posibilă execuţia unor lucrări simple de reparaţii, ci măsuri majore de restaurare. Ansamblul fortificat, datând din secolul al XIII-lea, face parte din Peisajul Cultural al Bisericilor Fortificate Transilvane, care s-a aflat timp de doi ani pe lista World Monument Fund (WMF) a celor mai periclitate monumente din lume. Susţínerea financiară generoasă a Ambasadei (Moardăşul a beneficiat de cea mai mare sumă acordată unui proiect din România prin acest program) a creat efecte durabile: asociaţii, instituţii de învăţământ, iniţiative individuale şi comunitatea locală şi-au adus fiecare contribuţia, astfel încât, la final, se poate spune că proiectul a fost un succes şi şi-a îndeplinit obiectivele cu brio. Degradarea monumentului a fost stopată, iar reparaţiile de urgenţă au fost executate. Partenerii îşi doresc să continue colaborarea, iar localnicii au învăţat tehnici tradiţionale de lucru şi au început să le aplice în gospodăriile proprii. Este cazul unui tânăr care locuieşte în apropierea monumentului şi care a realizat în curtea proprie un pavaj din piatră de râu, aşa cum a învăţat în timpul execuţiei lucrărilor la ansamblul fortificat. Succesul proiectului a fost confirmat de vizita ambasadorului SUA, care a declarat că Moardăşul are o moştenire culturală cu o vechime mai mare decât a întregului stat federal nord-american şi că este bucuros că a putut contribui la păstrarea acestei moşteniri. Astăzi ansamblul fortificat Moardăş nu se mai află pe lista WMF a monumentelor aflate în pericol. ªi nu doar din cauza faptului că a expirat perioada de monitorizare, ci mai ales datorită faptului că ansamblul fortificat a trecut pe lista privilegiată a monumentelor aflate în grija comunităţilor şi prietenilor lor. Foto: Biserica fortificată Moardăş înainte de reabilitare stânga) şi după reabilitare (dreapta) (C.P.)